Pe 4 ianuarie, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte pe marginea Legii educatiei nationale. Aceasta a fost adoptata prin asumarea raspunderii Guvernului, fiind pentru a treia oara cand intra in atentia Curtii.
Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament asupra Legii educatiei in data de 28 octombrie 2010. In 19 octombrie, presedintele Senatului a solicitat Curtii sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala Parlament-Guvern, avand in vedere ca deja exista un proiect similar in dezbaterea Legislativului. Totodata, asumarea raspunderii a fost urmata, in 29 octombrie, de depunerea motiunii de cenzura PSD-PNL intitulata "Legea educatiei nationale, o lege antieducatie si antiromaneasca".
Pe 3 noiembrie, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, pe de o parte, si Guvern, ca autoritate publica a puterii executive, pe de alta parte, conflict declansat prin oprirea din procedura legislativa de la Senat a proiectului Legii educatiei nationale si angajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect de lege – solicitare formulata de presedintele Senatului. in urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca angajarea raspunderii de catre Guvern, in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, asupra proiectului Legii educatiei nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala.
Judecatorii propusi de actuala putere au apreciat ca nu exista un conflict Guvern-Parlament in acest caz.
In 15 noiembrie, si Guvernul a transmis CC solicitarea de constatare a existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament pe tema Legii educatiei, ca urmare a tergivarsarilor privind dezbaterea motiunii de cenzura a opozitiei. Dezbaterea motiunii ar fi insemnat continuarea si finalizarea procedurii de asumare a raspunderii Guvernului pentru Legea educatiei.
In 24 noiembrie, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat asupra cererii formulate de primul-ministru Emil Boc privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern, pe de o parte, si Parlament, pe de alta parte, conflict generat de refuzul Legislativului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara la Legea educatiei, pentru care Executivul si-a asumat raspunderea in Parlament. in urma deliberarilor, Plenul Curtii, cu majoritate de voturi, a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, generat de refuzul Legislativului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara, dezbatere care, odata declansata, tinand seama de prevederile Constitutiei, nu poate fi oprita.
In 29 noiembrie, PNL si-a retras semnaturile de pe motiunea de cenzura, care nu a mai putut fi dezbatuta. in aceeasi zi, Birourile Permanente reunite au decis, la diferenta de un vot, sa retrimita Guvernului legea asumata, pe motiv ca procedura asumarii a fost declarata neconstitutionala.
In 14 decembrie, Legea educatiei este considerata adoptata, anuntul fiind facut in plenul Camerelor reunite, intr-o sedinta condusa de Roberta Anastase si de Alexandru Peres, ambii reprezentanti ai PDL. Legea a fost imediat contestata la Curtea Constitutionala de presedintele Senatului, Mircea Geoana, si, separat, de 108 deputati PSD, PC si PNL, aceste sesizari urmand sa fie discutate marti, 4 ianuarie, dupa doua amanari.
In sesizarea sa, presedintele Senatului a sustinut ca procedura de adoptare a Legii educatiei a fost neconstitutionala.
Sesizarea parlamentarilor se refera atat la modul in care a fost adoptata legea, cat si la neconstitutionalitatea unor articole ce reglementeaza invatamantul pentru minoritati, despre care afirma ca ar incalca prevederea din legea fundamentala privind egalitatea in drepturi, precum si la articole privind invatamantul universitar, despre care sustin ca ar incalca autonomia universitara, garantata prin Constitutie.
Alte obiectii se refera la incompatibilitatile impuse rectorilor si la modul de reglementare a patrimoniului unitatilor de invatamant particular si confesional, despre care semnatarii afirma ca ar institui o nationalizare.