Nu mai este necesar să reluăm de ce realizatorul TV George Buhnici a ajuns în ultimele zile subiect de polemici aprinse. Ei bine, astăzi, prin intermediul unui film video, acesta a cerut scuze. Au fost, cred, printre puținele scuze sincere pe care le-am auzit la o persoană publică. Nu și-a căutat circumstanțe atenuante, nu a spus… ,,scuze, dar…”, nu am simțit că ar fi doar o strategie de PR. Omul a fost sincer și a spus: pentru câteva clipe m-am transformat într-un mitocan. Tuturora ni s-a întâmplat, nu doar o dată, să jignim fără să avem intenția, să ne mirăm de cât de neinspirați, superficiali, ba chiar ridicoli putem fi câteodată. Dacă nu te miri de tine de cât de prost poți fi câteodată, înseamnă că ești chiar prost în majoritatea timpului.
Eu inca stau sa ma intreb, fiindca nu inteleg, de ce i s-a dat atata atentie episodului „Bufnici”, de ce s-au scris atatea articole un presa, de ce s-a consumat atata amar de efort intelectual pentru a analiza… in fond ce? Faptul ca un om a spus ca nu-i plac femeile grase sau cu suncile si pielea flescaita la vedere? Chiar intr-atat de tampiti am devenit cu totii, ca omenire, incat se ne indignam fals la exprimarea unui adevar banal si simplu ca buna ziua? Ce urmeaza fratilor? Maine, poimaine o sa ajungem sa fim infierati cu manie furibunda pentru gusturile culinare… (de fapt, chiar mi s-a intamplat, dupa ce cineva mi-a oferit sa mananc coliva iar eu am zis ca nu-mi place, ca imi face greata, mai multi habotnici mi-au sarit in cap pe motiv ca le jignesc alimentul „religios”…)
Folosim cookie-uri pentru optimizarea experienței utilizatorilor. Selectând "Accept" vă oferiți consimțământul în conformitate cu Politica de confidențialitate și cookies. Altfel, puteți selecta "Setări cookies" pentru a vedea mai multe. Prin accesarea acestui site, sunteți de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare.
Rezumat: Acest website utilizează cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența de navigare pe site-ul nostru. Din toate, cele care sunt sub categoria celor esențiale sunt salvate în browser-ul dumneavoastră și sunt esențiale pentru funcționalitățile de bază. Utilizăm, de asemenea, și cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem cum utilizați acest website. Folosim cookie-uri numai cu acordul dumneavoastră. Aveți, de asemenea, opțiunea de a le refuza, cu riscul de a vă afecta experiența de utilizare a site-ului nostru.
Cookie-urile de performanță sunt utilizate pentru a înțelege și a analiza cum este indexat site-ul nostru și ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorilor
Cookie-urile comerciale sunt utilizate pentru oferirea unor reclame relevante utilizatorilor. Aceste cookie-uri vizează vizitatorii site-ului și colectează informațiile necesare.
2 comentarii
Eu inca stau sa ma intreb, fiindca nu inteleg, de ce i s-a dat atata atentie episodului „Bufnici”, de ce s-au scris atatea articole un presa, de ce s-a consumat atata amar de efort intelectual pentru a analiza… in fond ce? Faptul ca un om a spus ca nu-i plac femeile grase sau cu suncile si pielea flescaita la vedere? Chiar intr-atat de tampiti am devenit cu totii, ca omenire, incat se ne indignam fals la exprimarea unui adevar banal si simplu ca buna ziua? Ce urmeaza fratilor? Maine, poimaine o sa ajungem sa fim infierati cu manie furibunda pentru gusturile culinare… (de fapt, chiar mi s-a intamplat, dupa ce cineva mi-a oferit sa mananc coliva iar eu am zis ca nu-mi place, ca imi face greata, mai multi habotnici mi-au sarit in cap pe motiv ca le jignesc alimentul „religios”…)
Mult zgomot pentru (un) nimic!
Buh Nici, pentru puțină (și proastă) publicitate, se alintă, mai neaoș spus, se izmenește…