Li se rupe. Caruta. De ce? Simplu, n-au loc toti in ea. Ba, daca s-ar inghesui putin, ar avea, numai ca fiecare isi doreste sa tina haturile in mana. Nu vrea nimeni sa se aseze, asa, mai pe la mijloc, sa stea de coada carutei sau sa mearga pe langa ea. Nu-i mai pasa nimanui de cuvinte precum „unitatea partidului”. Fiecare dintre pretendentii la un post inalt are in spate inca o caruta de oameni de afaceri, protectori, sponsori, camatari care trebuie rasplatiti pentru serviciile aduse.
Presedintele Traian Basescu vrea Parlament unicameral in conditiile in care, pentru a satisface poftele celor doua partide aflate la guvernare, ar mai fi nevoie de inca patru Camere si triplarea ministerelor deja existente. Romania a devenit o tara mult prea mica pentru o asa liota de baroni: baronii de Ilfov – Gabriel Oprea si Bebe Ivanovici, baronii de Vrancea – Marian Oprisan si Miron Mitrea, baronii de Constanta – Nicusor Constantinescu si Radu Mazare, baronul de Cluj – Emil Boc, baronul de Timis – Ilie Sarbu, baronul de Galati – Dan Nica, baronul de Brasov – Constantin Nita, baronul de Teleorman – Liviu Dragnea, baronul de Suceava – Gavril Marza, baronul de Dolj – Radu Berceanu, baronii de Bucuresti – Adriean Videanu si Vasile Blaga, baronul de Dabuleni – Mircea Geoana, baronul de Ferentari – Mariean Vanghelie, baronul Antenelor – Dan (Felix) Voiculescu, baronul Tristei Figuri – Theodor Stolojan, baronul informal de Arges – Nicolae Vacaroiu, baronul de onoare – Ion Iliescu, baroneasa lui Cocos – Elena Udrea, baronul-baronilor Traian Basescu… Fiecare in parte sunt mai presus de partidele pe care le reprezinta, ba, am putea spune, sunt chiar partide in sine, carand in spate o cohorta impresionanta de baroneti mai mici sau mai mari, a caror interese se cer musai satisfacute.
Cand PSD si PDL si-au dat mana pentru guvernare, adica atunci cand vechiul FSN s-a reintregit (iar rezerva de cadre a PCR a revenit la putere in echipa completa) era de asteptat ca in interiorul celor doua partide sa se produca seisme fara precedent. Seisme care vor duce, in cele din urma, la rupturi de ambele parti. Baronii nesatisfacuti isi vor lua jucariile si-si vor face partide nou-noute si neprihanite, animate de idealuri inalte si neintinate. In ceea ce priveste PDL, este posibil ca ruptura sa se produca dupa prezidentiale, intrucat Basescu, dupa ce i-a indopat cu sarmale la Poiana Brasov, le-a aratat la toti ciocul mic pana dupa alegeri.
Pana atunci, insa, guvernarea PSD-PDL va fi o neintrerupta sursa de certuri, intrigi, lovituri de palat, demisii si demiteri, dezertari si transferuri, in fine, orice altceva decat ceea ce presupune gestionarea unei tari. In mod exceptional, mai avem si stare de criza, insa criza noastra, a romanilor, mai poate astepta dupa criza lor, a imbuibatilor.
