,,De ce te poziționezi? Nu e mai bine să stai cuminte și să iei de la toți? – am fost întrebată. Foarte probabil că este excelent așa. Dacă nu ai conștiință. Dacă nu ai suficientă minte încât să realizezi că lipsa de poziționare se întoarce împotriva copiilor tăi și că le oferă acestora cea mai păcătoasă dintre lecții: lecția lașității, lecția lipsei de curaj și de asumare.
Tăcem, deci suntem complici, iar această complicitate tot noi o plătim cu viitorul nostru și al copiilor noștri. O întrebam pe mama cum de s-a ajuns, pe vremea comuniștilor, la acel punct în care oamenii n-au mai avut curajul să vorbească. Dar, și mai rău, cum de s-a ajuns la demența în care li se ridicau osanale unor analfabeți și unor impostori.
Iată că, în mod ironic, istoria îmi oferă răspunsul, îmi arată cum de o comunitate ajunge să tacă, să stea deoparte, să-i fie frică, să ridice osanale grețoase unor analfabeți și unor impostori. Nu suntem în comunism, suntem mai rău: avem libertatea cuvântului, dar preferăm confortul și securitatea personale.
Fiecare se descurcă pe cont propriu și se revoltă abia atunci când nu are la ce creșă să-și înscrie copilul, atunci când intră într-un spital în care e la un pas să-și piardă viața din cauza serviciilor derizorii, atunci când copiii pleacă pentru că refuză să stea într-un oraș fără oportunități. Dar revolta se stinge rapid cu un concert cu Fuego sau un bâlci în centru.
SPAȚIU PUBLICITAR
,,Nu te-ai poziționat în tabăra corectă.” – mi s-a mai spus. Adică nu m-am poziționat în tabăra banului, cum ar veni. Tabăra ,,corectă”, însă, e ticsită de oameni cumpărați la bucată, de cântători de ode, de oameni lipsiți de cuvânt, de manipulatori, de lefegii incompetenți, de corupți.
Trăim vremuri ciudate, dragii mei. Vremuri în care cei care critică puterea și abuzurile sale sunt marginalizați. Vremuri în care a fi cetățean este ridicol și nerecomandat. Trăim în fundul ăsta de lume uitat parcă de Dumnezeu, în care președinții de Consiliu te înjură public pentru că ai îndrăznit să ai alte opțiuni decât aceiași stăpâni care și-au dovedit limitele, iar primarul te dă afară din primărie pentru că… nu e la mă-ta acasă.
Să-i lăsăm pe cei bine orientați, pe cei care au ales ,,tabără corectă”, să-și sărbătorească victoria, să se felicite și să se pupe reciproc în partea dorsală. Dar, mai ales, să nu tulburăm tăcerea lăsată peste comunitate. A venit vara, vin vacanțele, viața merge nestingherită mai departe, fiecare este pe cont propriu…