Republica lui Caragiale
Politicienii nostri nu invata nimic. Nici de prin alte democratii, nici din greselile altora, necum dintr-ale lor proprii. Cum vin la putere, se arunca berbeceste si, pompieristic, dau ordonante de urgenta si hotarari de guvern redactate pe genunchi, total anapoda, dar cu toata voiosia.
Nu stiu de ce, dar si dupa prima luna a guvernarii Boc, am senzatia unui spectacol pe care l-am mai vazut: aceleasi balbaieli, aceleasi gafe, acelasi tip de scandaluri din coalitie, ca si din interiorul partidelor care alcatuiesc guvernarea. E ca la 1996, ca la 2000, ca la 2004. Deja vu!
In 2004, s-a introdus in coalitie calul troian PC (Partidul Conservator), fiind taxat atunci de Basescu drept solutia imorala. Acum, dupa patru ani, partidul uniprocentual al securistului dovedit Dan Voiculescu e pus din nou in fruntea bucatelor, acum situatia fiind etichetata drept solutia de necesitate. Schimbarea unui cuvant intr-o sintagma – iata cat a invatat clasa noastra politica in patru ani!
Ani de zile s-a chinuit Guvernul Tariceanu sa dea o hotarare privind taxa de prima inmatriculare a masinilor si a tot mermelit-o pana a ametit-o si asa a lasat-o pana la predarea mandatului la Craciun. Ba era ilogica, ba neconstitutionala, ba nu respecta normele europene… A venit guvernul Boc, a preluat-o din mers si sunt toate semnele ca va continua s-o ameteasca si el cativa ani pana o va lasa mostenire buimaca guvernului din 2012.
In legislatura 2000-2004, invatamantul romanesc a fost „reformat” de Ecaterina Andronescu, atat de bine ca doamna ministru s-a pricopsit pe viata cu supranumele de Abramburica. Motiv temeinic pentru PSD, partidul Prostanacului, de a o readuce la minister in 2008. Iar doamna ministru face ce stie mai bine: luni declara ca se vor mari salariile profesorilor, marti, insa, nu sunt fonduri, dar miercuri se gasesc bani si profesorii sa stea linistiti, joi nici nu se pune problema maririi de salarii ca suntem in criza, nu-i asa!?, in schimb, vineri si tot weekendul iar se maresc, c-asa-i la sfarsitul saptamanii, se pot spune oricate prostii, ca nu se pune…
Peste toate, se afla apriga batalie pentru controlul puterii (ca degeaba o obtii, daca n-o si aperi!), pentru a o folosi in scopul obtinerii ciolanului celui mai mare si mai carnos si mai gustos. De vazut defectiunea de la Ministerul de Interne, aducand dupa ea decimarea baronilor de Ilfov.
Noroc ca s-au incheiat sarbatorile si s-a intors Calin Popescu Tariceanu din Insula Pastelui. Dl. ex-premier s-a spalat pe fata cu apa rece si a realizat ca e in opozitie. Si-a dat seama brusc si dintr-o data ca e in opozitie. Si ce viata frumoasa e in opozitie! Teschereaua e plina, responsabilitati deloc, dar iti poti pune cravata, adica papionul, si poti iesi la televizor sa dai cu gura: noul guvern e iresponsabil, este incoerent, incapabil, intr-un cuvant incompetent… Adica, exact epitetele preluate din gura lui Boc din perioada 2006-2008. Google sa traiasca!
La putere sau in opozitie, politicienii nostri nu invata nimic. Din patru in patru ani, repeta acelasi scenariu prost, improvizat, si-l joaca penibil, de parca ar fi indrumati de senatorul regizor sau regizorul senator PSD Sergiu Nicolaescu.