Cu vreo doua luni in urma, la vremea cand incepuse marea prabusire a fondurilor si bancilor made in USA, cand bursele ardeau mai multe fisicuri de dolari decat bisericile lumanari, Basescu si Tariceanu, prieteni la toarta in campania de-acum patru ani, au iesit pe rand – ca primadonele care nu vor sa imparta aplauzele – sa dea natiei de stire ca n-are de ce sa se impacienteze. Nu care cumva sa dea natia in fandaxie, asa ca proasta, degeaba. Biata natie era asigurata ca bancile noastre-s zdravene, curat beton armat, economia-i plesneste de sanatate, crestere economica-i spectaculoasa, asa ca – una peste alta – parea ca ni se rupe (orice) de prostii aia de aliati din Axa, si de ingineriile (sau magariile?) lor financiare. Marele licurici ar face bine sa-si linga (sau daca pofteste sa-si suga) singur partile financiar-rusinoase, ca ce-si face aliatul cu limba lui, lingvistica prietenoasa s-ar putea chema.
Ca un scamator de balci care stie ca triseaza, dar cunoscandu-si bine publicul stie ca nu risca mai nimic – nimeni nu va huidui, nimeni nu va arunca cu oua sau rosii – Traian a afurisit criza si a conjurat-o sa nu colinde de nebuna pe coclaurii mioritici. Ca doar poate sa-si faca mendrele in zone cu infrastructura mai sanatoasa, nu cumva sa-si pericliteze anvelopele sau sa-si rupa tocurile prin asfaltul in care, pe cand era ministru al Transporturilor, ingropa banii nostri. Ce-i drept o facea cu responsabilitatea cu care vechii pirati isi ingropau comorile pradate de pe la indivizi care nu fusesera in stare sa-si apere propriile bunuri, nu desenand harti greu de inteles, ci indicand clar si net locul ingropaciunii averii publice prin tablite cu inscriptii jovial-funerare purtand sugubatul text „aici sunt banii dumneavoastra”. Un fel de cimitir vesel intins pe sute de kilometri, pe asa-zisa infrastructura de transport auto a tarisoarei. Cu pasul sigur si drept de lup de mare scapat dintr-o crasma de port si cu tonul pe care l-a asigurat pe Petre Roman ca va fi alaturi de el pana-n panzele albe, Traian ne-a asigurat pe noi, populatia, ca n-o sa avem prea mult de patimit. Agonia (economiei) va fi scurta…
Dupa Traian al doilea a venit si randul lui Calin cel cu nume multe sa ne dea aceleasi asigurari: aveti putintica rabdare, criza inca-i departe, nici macar avangarda ei nu se zareste la orizont… asa ca, poate ca nici nu mai vine, o fi descurajat-o infrastructura, o fi ratacit drumul… Si chiar daca vine, n-o sa stea, ca precis n-o sa-i placa pe la noi: tara cu confort redus si viata scumpa… Cu lejeritatea cu care un manechin plimba pe podium un costum Armani, Calin a reeditat triumfalismul lui Traian. Stati cuminti, niciun fel de DANGER nu ne amusina, liberalismul a-toate-biruitor, nu sapa niciun fel de groapa pe masura economiei noastre. Ca doar noi avem in banci autentice, bani adevarati, facuti cu munca neaosa si nu cu speculatii pe care pana si Papa de la Ram le-a condamnat aspru ca fiind adevarate uneltiri diavolesti contra umanitatii. Asa ca, asigurati de persoane competente si binevoitoare ca nimic rau nu ni se va mai intampla pe termen scurt, mediu si pana hat-departe, sa dam iarasi si iarasi navala in hypermarketuri ca sa stimulam patriotic consumul in mare masura nociv.
Cat priveste criza noastra cea de toate zilele, poate ca merita ceva atentie, ca deh, aceasta Madame la Crise Mondiale e o dama simandicoasa, trebuie sa ne purtam cu manusi cu dumneaei. Sau poate s-o spertuim, nitelus ca doar la asta romanasul e expert, iar DNA si Procuratura Republicii Prezidentiale Romania o sa se faca ca – de-atata osteneala indurata cu marile dosare ale Coruptiei – tocmai trageau un pui de somn. Totul, in interesul major al ratiunii. Si natiunii…
Iar banditii aia de prin banci – (ajunse) fantoma, inventatori ai acestei mame a tuturor crizelor, ar trebui sa cam infunde puscariile. Sa-i lasam deci, in seama procurorilor. Sau – pentru a ocoli birocratia – sa-i dam pe mana depunatorilor perdanti care, scosi din fire, le vor aplica o corectie traditionala in cea mai democratica tara – judecata domnului Lynch. Cum ar bine-merita toti acesti finantisti banditi si politicieni mincinosi, miopi si nepriceputi. Ar trebui ca tuturor profitorilor astora sa le aratam dispretul cel mai profund. Si cel mai democratic: indiferent de cetatenie, rasa, varsta, sex sau orientare sexuala. Cum – bine ziceam – da’ ia mai da-i pe toti astia in criza mamii lor! Pe noi ne-au ferit Traian, Calin si Mugur… Multam fain baieti, sunteti niste scumpi! Chiar, oare cat ne costati?
