De douazeci de ani incoace, “proprietatea” a devenit subiectul cel mai des intalnit in discutiile de tot soiul. S-a spus si se spune in continuare ca proprietatea este sacra, inviolabila, dreptul la proprietate este garantat in Constitutie. Pana aici e bine, adica teoria e buna. Dar practica?
Pai practica ne spune asa: pe terenul tau, imprejmuit desigur, vei gasi fie animale (ale altcuiva) pascand, fie vreun vecin care tocmai trecea pe acolo si s-a simtit, aproape inexplicabil, atras de curtea ta, asa ca a intrat. Si ce mare scofala, in fond ce a facut? Da telefon la Politie daca nu-ti convine!
SPAȚIU PUBLICITAR
Dar cum ar fi daca intr-o zi, cand tu esti plecat de acasa, vecinul ar intra in apartamentul tau si ar incepe sa-ti gaureasca peretii pentru ca vrea sa se racordeze la nu stiu ce instalatie? Ar fi absurd, nu? Si, mai ales, ar fi ilegal. Asa ca ai telefona la Politie, nino-nino, un echipaj s-ar deplasa la fata locului si ar constata violul de domiciliu si distrugerile pe care ti le-a provocat intrusul. Ai fi pus sa semnezi o plangere, organul o va inregistra si lucrurile isi vor continua mersul firesc, cu ancheta, dosar, proces si condamnare. Infractorul ar aparea cu poza in ziarul de a doua zi si, din gura-n gura, s-ar duce vestea ca unde-i lege nu-i tocmeala si ca, da domnule!, proprietatea e sfanta.
Cum insa viata bate filmul, in realitatea noastra imediata totul e pe dos. Cativa baieti inarmati cu masini de gaurit intra in spatiul comun denumit generic “scara blocului”, isi conecteaza prizele la tabloul electric (si asta comun) si se pun pe treaba: gauri in planseu, gauri in pereti, praf si galagie. Mirat, iesi in pragul usii si ii intrebi cine le-a dat voie sa distribuie gauri pe proprietatea ta. Ei iti raspund ca au autorizatie de la Primarie. Tu le reamintesti ca se afla intr-un spatiu privat in care au nevoie de acceptul coproprietarilor. Ei se fac ca nu inteleg, pana la urma te ignora si isi vad de treaba mai departe. Telefonezi la Politie, explici ce ti se intampla si soliciti interventia “bratului legii”. Doar ca vocea blonda de la celalalt capat al firului iti spune ca scara blocului este spatiu public, asa ca ar fi bine sa-ti vezi de treaba. In ziarul de a doua zi nu apare niciun infractor, ba toata treaba este prezentata ca un mare noroc care ne-a lovit peste noapte si, mai mult decat atat, cei care s-au simtit lezati sunt luati la misto. Proprietatea s-a ales astfel cu un ditamai violul, dar politia si presa zic ca ar fi o frumoasa poveste de dragoste.
Si uite-asa, in loc sa se duca vorba ca proprietatea e sfanta, din gura politiei si a presei nu iese decat tot ceva care incepe cu “p”. Prostie!