4,9K
Unul dintre subiectele economice cele mai abordate in ultimele saptamani este legat de adoptarea monedei unice europene de catre Romania. S-a discutat foarte mult despre strategia Bancii Nationale privind trecerea la euro si despre termenul limita de realizare a acestui obiectiv si mai putin despre conditiile ce vor trebui indeplinite de catre Romania pentru a putea intra in acest club select.
Adoptarea monedei euro de catre Romania este conditionata de indeplinirea concomitenta si de o maniera sustenabila a criteriilor de convergenta nominala (criteriile de la Maastricht). In ceea ce priveste calendarul de adoptare a euro, se impune a fi precizat faptul ca, in conditiile intrarii monedei nationale in Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II) in 2012, pozitiile Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene cu privire la indeplinirea criteriilor de catre Romania vor putea fi cunoscute cel mai devreme in prima parte a anului 2014, data fiind obligatia legala a participarii statelor membre la acest aranjament de curs de schimb pentru minimum doi ani. In cazul in care, cu prilejul acestor evaluari, se va constata ca Romania indeplineste toate criteriile de convergenta, adoptarea euro va putea fi realizata la 1 ianuarie 2015.
Tarile care doresc sa adopte moneda unica trebuie sa indeplineasca patru criterii de convergenta nominala (de natura monetara si fiscala):
1.Rata inflatiei nu trebuie sa depaseasca, cu mai mult de 1,5% pe an pe cea inregistrata in cele mai performante 3 state membre sub aspectul stabilitatii preturilor;
2.Deficitul guvernamental (bugetar) nu trebuie sa depaseasca 3% PIB, iar datoria publica nu trebuie sa fie mai mare de 60% din PIB;
3.Moneda nationala trebuie sa-si mentina rata de schimb in marjele de fluctuatie permise de S.M.E. si sa nu fi fost devalorizata in precedentii doi ani. La data semnarii tratatului, limitele acceptabile ale fluctuatiei se considerau a fi ± 2,25%, ulterior aceste limite ajungand la ± 15%.
4.Rata nominala a dobanzii pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% pe cea inregistrata de cele mai performante 3 state membre.
Din perspectiva indeplinirii criteriilor de convergenta nominala, anii 2009 si 2010 nu au consemnat progrese, fiind dominati de criza financiara si economica mondiala. Mai mult, obiectivul de reducere a deficitului bugetar sub 3 la suta din PIB in 2012, in vederea respectarii calendarului de adoptare a euro, a devenit si mai ambitios, date fiind nivelurile ridicate atinse in anii 2008, 2009 si 2010. De asemenea, vulnerabilitatea financiara recent vizibila a unor tari din zona euro a intarit nevoia de a demonstra sustenabilitatea indeplinirii criteriilor de convergenta nominala, dublata de un progres masurabil pe linia convergentei reale si de mentinerea stabilitatii financiare.
Rata inflatiei
Conduita Bancii Nationale in domeniul politicii monetare s-a concentrat pe asigurarea unui proces dezinflationist continuu, Romania fiind tara cu cea mai ridicata inflatie din Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste nivelul inflatiei, dintre statele central si est europene care urmeaza sa adopte moneda unica europeana in perioada urmatoare, Romania a trebuit sa faca fata celei mai mari provocari. in anul 2000, Romania avea o rata a inflatiei de 45,7%, fata de doar 1,9% in UE 27 si 2,1% in zona euro. Din acel moment, nivelul inflatiei a inceput sa se reduca, ajungand la valoarea de 4,9% in anul 2007, valoare apropiata de nivelul acceptat. In 2008, pe fondul inrautatirii situatiei economice mondiale, a avut loc un puseu inflationist in Romania, inflatia atingand 7,9%. Trendul crescator in cazul Romaniei a fost amplificat si de trendul crescator in cazul celorlalte state membre, valori sensibil mai mari decat in anul precedent inregistrandu-se in UE 27 (3,7% in 2008, fata de 2,3% in 2007) si zona euro (3,3%, fata de 2,1%).
Tabelul nr. 1. Rata inflatiei in unele tari membre ale UE in perioada 1999 – 2010
| 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2020 | |
| UE | 2,2 | 2,2 | 2,3 | 3,7 | 1,0 | 2,1 |
| Zoua Euro | 2,2 | 2,2 | 2,1 | 3,3 | 0,3 | 1,6 |
| Bulgaria | 6,0 | 7,4 | 7,6 | 12,0 | 2,5 | 3,0 |
| Cehia | 1,6 | 2,1 | 3,0 | 6,3 | 0,6 | 1,2 |
| Letonia | 6,9 | 6,6 | 10,1 | 15,3 | 3,3 | -1,2 |
| Lituania | 2,7 | 3,8 | 5,8 | 11,1 | 4,2 | 1,2 |
| Polonia | 3,5 | 4,0 | 7,9 | 6,0 | 4,0 | 2,7 |
| Romania | 9,1 | 6,6 | 4,9 | 7,9 | 5,6 | 8,0 |
| Ungaria | 3,5 | 4,0 | 7,9 | 6,0 | 4,0 | 4,7 |
Sursa: EUROSTAT
Avandu-se in vedere nivelul de la care s-a pornit (cu perioade de inflatie de peste 200%) se poate spune ca politica de reducere a inflatiei a avut succes. La aceasta a contribuit si strategia de tintire directa a inflatiei, adoptata de BNR in anul 2005. La nivelul anului 2007, Romania se afla intr-o situatie foarte buna in ceea ce priveste atingerea acestui criteriu, dintre tarile central si est-europene care aspira sa adere la zona euro, doar Cehia inregistra o inflatie mai scazuta (3%). Din pacate, in 2008, dar mai ales in 2009 si 2010, situatia s-a deteriorat semnificativ, de exemplu, in anul 2010, Romania avand cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana (8%, fata de 2,1% in Uniunea Europeana. 1,6% in zona euro sau – 1,2% in Letonia).
Ratele dobanzilor pe termen lung
Un alt indicator de convergenta nominala il reprezinta nivelul dobanzilor, care nu trebuie sa depaseasca pe termen lung cu mai mult de 2 puncte procentuale nivelul celor mai performante 3 state membre. Discutand despre nivelul ratei dobanzi,i se poate remarca ca Banca Centrala Europeana practica o rata a dobanzii semnificativ mai mica decat a BNR-ului, depasind in putine situatii limita de 5% si atunci in cazul imprumutului marginal. De asemenea, modificarile au fost in general de diminuare sau de usoara apreciere, atat in cazul depozitelor cat si in cazul creditelor, de unde reiese ca se promoveaza o politica de stimulare a consumului.
In Romania, desi in scadere, rata dobanzii este destul de mare, dobanda de politica monetara inregistrand in 2006 un nivel de 8.5%. in 2007 situatia este putin modificata, inregistrandu-se o scadere a dobanzii de referinta la 8,75% in ianuarie 2007 la 8% in martie 2007, ceea ce a evidentiat o restrictionare lenta a consumului. In prezent, valoarea dobanzii de politica monetara este de 6,25%.
Romania poate indeplini acest criteriu in urmatorii ani. Indeplinirea acestui criteriu este strans legata de respectarea criteriului privind rata inflatiei. in 2009, nivelul mediu al ratelor dobanzilor la obligatiunile de stat pe termen lung s-a situat la 9,69% pe an, depasind valoarea de referinta de 6,0%. Cresterea cu 2 puncte procentuale fata de nivelul corespunzator anului precedent a reflectat necesitatile sporite de finantare a deficitului bugetar. Relevanta actuala a raportarii la acest criteriu este mai redusa, in conditiile in care in 2009 a avut loc o singura emisiune de obligatiuni cu scadenta de 5 ani si nicio emisiune cu scadenta de 10 ani.
Tabelul nr. 2. Rata dobanzii in unele tari membre ale UE in perioada 1999 – 2010 (criteriul de la Maastricht)
| 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | |
| UE | 3,71 | 4,03 | 4,56 | 4,55 | 4,13 | 3,83 |
| Zona Euro | 3,42 | 3,84 | 4,32 | 4,31 | 3,82 | 3,62 |
| Bulgaria | 3,87 | 4,18 | 4,54 | 5,38 | 7,22 | 6,01 |
| Cehia | 3,54 | 3,80 | 4,30 | 4,63 | 4,84 | 3,88 |
| Letonia | 3,88 | 4,13 | 5,28 | 6,43 | 12,36 | 10,34 |
| Lituania | 3,70 | 4,08 | 4,55 | 5,61 | 14,00 | 5,57 |
| Polonia | 5,22 | 5,23 | 5,48 | 6,07 | 6,12 | 5,78 |
| Romania | … | 7,23 | 7,13 | 7,70 | 9,69 | 7,34 |
| Ungaria | 6,60 | 7,12 | 6,74 | 8,24 | 9,12 | 7,28 |
Sursa:EUROSTAT
Dintre celelalte tari central si est europene care aspira la statutul de membru al zonei euro, in anul 2010 doar Letonia a inregistrat o valoare mai ridicata a indicatorului (10,34%), in conditiile in care celelalte tari indeplinesc sau sunt foarte aproape sa indeplineasca acest criteriu de convergenta nominala.
Deficitul bugetului general consolidat in ultimii ani, deficitul bugetului general consolidat s-a plasat semnificativ deasupra plafonului de 3% din PIB prevazut in Tratatul de la Maastricht. In iulie 2009, Consiliul European a inclus Romania in procedura de deficit excesiv, recomandand remedierea situatiei bugetare pana in anul 2011, iar in februarie 2010 acest termen a fost prelungit pana in anul 2012. Astfel, Romania trebuie sa intreprinda in perioada 2010-2012 o consolidare fiscala de cel putin 1,75% din PIB pe an.
Tabelul nr. 3. Deficitul bugetului general consolidat in unele tari membre ale UE in perioada 1999 – 2009
| 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | |
| UE | -2,5 | -1,5 | -0,9 | -2,3 | -6,8 |
| Zona Euro | -2,5 | -1,4 | -0,6 | -2,0 | -6,3 |
| Bulgaria | 1,0 | 1,9 | 1,1 | 1,7 | -4,7 |
| Cehia | -3,6 | -2,6 | -0,7 | -2,7 | -5,8 |
| Letonia | -0,4 | -0,5 | -0,3 | -4,2 | -10,2 |
| Lituania | -0,5 | -0,4 | -1,0 | -3,3 | -7,5 |
| Polonia | -4,1 | -3,6 | -1,9 | -3,7 | -7,2 |
| Romania | -1,2 | -2,2 | -2,6 | -5,7 | -8,6 |
| Ungaria | -7,9 | -9,3 | -5,0 | -3,7 | -4,4 |
Sursa: EUROSTAT
Datoria publica totala
Un indicator incadrat de Romania in limitele criteriilor de convergenta este datoria publica. Aceasta, la inceputul anului 2006 a fost de 13%, mult sub limita maxima de 60%. Se mai poate remarca, faptul ca aceasta realizare a reprezentat un efort considerabil in rambursarea datoriilor, avand in vedere ca la nivelul anului 2002 se inregistra acelasi indicator la 25%. La sfarsitul anului 2009, nivelul datoriei publice a Romaniei a fost de 23,9% din PIB (conform metodologiei SEC95), incadrandu-se confortabil in plafonul de 60% din PIB prevazut in Tratatul de la Maastricht. Totusi, este preocupant ritmul rapid de crestere a ponderii datoriei publice in PIB (cu circa 10 puncte procentuale intr-un singur an), care, in absenta unor masuri proactive de reducere sustenabila a deficitelor bugetare, poate compromite in cativa ani si incadrarea in acest criteriu.
Tabelul nr. 4. Datoria publica in unele tari membre ale UE in perioada 1999 – 2009
| 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | |
| UE | 62,8 | 61,5 | 58,8 | 61,8 | 74,0 |
| Zona Euro | 70,1 | 68,5 | 66,2 | 69,8 | 79,2 |
| Bulgaria | 27,5 | 21,6 | 17,2 | 13,7 | 14,7 |
| Cehia | 29,7 | 29,4 | 29,0 | 30,1 | 35,3 |
| Letonia | 12,4 | 10,7 | 9,0 | 19,7 | 36,7 |
| Lituania | 18,4 | 18,0 | 16,9 | 15,6 | 29,5 |
| Polonia | 47,1 | 47,7 | 45,0 | 47,1 | 50,9 |
| Romania | 15,8 | 12,4 | 12,6 | 13,4 | 23,9 |
| Ungaria | 61,8 | 65,7 | 66,1 | 72,3 | 78,4 |
Sursa: EUROSTAT
Comparativ cu celelalte state membre, Romania ocupa un loc fruntas, singurele state ce reusesc sa atinga un nivel apropiat sau chiar mai scazut fiind Bulgaria (cu un nivel de 14,7%) si Lituania (29,5%).
Cursul de schimb
Printre criteriile de convergenta la zona euro stipulate prin Tratatul de la Maastricht se afla si o rata de schimb de +/-15%. Evolutia cursului de schimb al monedei nationale are implicatii majore asupra indeplinirii obiectivelor politicii monetare a BNR atat din perspectiva asigurarii stabilitatii preturilor, cat si a mentinerii stabilitatii sistemului financiar. Pe de o parte, fluctuatiile ample ale cursului de schimb in sensul deprecierii pot afecta negativ atat performanta inflatiei (ca urmare a efectului semnificativ de passthrough), cat si stabilitatea sistemului bancar (atunci cand activele acestuia sunt exprimate preponderent in valuta). Pe de alta parte, o apreciere accentuata a monedei nationale poate afecta echilibrul macroeconomic, contribuind la supraincalzirea economiei atunci cand nu este insotita de cresteri corespunzatoare ale productivitatii muncii si/sau ale altor factori care sustin competitivitatea externa, creand iluzia unei acumulari de avutie care poate conduce la formarea unor bule speculative.
Incepand cu luna octombrie 2005, BNR nu a mai intervenit pe piata valutara, lasand cursul valutar sa fie determinat liber de fortele pietei. Aceasta nu inseamna ca BNR nu isi rezerva dreptul de a interveni daca va considera ca nivelul cursului de schimb se abate periculos de mult de la nivelul justificat de factorii fundamentali, intrinseci economiei nationale.
Liberalizarea contului de capital si noua politica de curs de schimb a permis cresterea pietei valutare interne si conferirea unei adanciri mai mari acesteia. in perioada 2001 – 2004, am asistat la deprecierea leului in raport cu moneda unica europeana, dupa care a urmat o perioada de apreciere semnificativa a leului fata de euro (pana in anul 2007). Aprecierea reala s-a datorat atractivitatii pentru investitorii externi a evolutiilor economice interne si a pietelor valutare si de capital interne si internationale. Dupa aceasta perioada, am asistat la o noua depreciere a monedei nationale, lenta in prima parte a anului 2008 si accelerata in partea a doua a anului si inceputul anului 2009.
Tabelul 5. Cursul nominal mediu RON/euro
| Anul | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 |
| Cursul | 2,60 | 3,12 | 3,75 | 4.05 | 3,62 | 3,55 | 3,45 | 3,68 | 4,23 |
Sursa: www.bnr.ro
In tabelul de mai jos este prezentata situatia indeplinirii criteriilor de convergenta nominala la nivelul anului 2009.
Tabelul nr. 6. Criteriile de la Maastricht (indicatori de convergenta nominala)
| Indicatori de convergenta nominala | Criterii Maastricht | Romania |
| Rata inflatiei (IAPC) (procente medie anuala) | <1,5 pp peste media celor mai performanti 3 membri UE (nivel de referinta: 1,6%) | 5,6% |
| Ratele dobanzilor pe termen lung (procente pe an) | <2 pp peste media celor mai performanti 3 membri UE din perspectiva stabilitatii preturilor (nivel de referinta: 5,3%) | 9,7% |
| Cursul de schimb fata de euro apreciere (+) / depreciere (-) procentuala maxima | +/-15% | -15,1% |
| Deficitul bugetului consolidat (procente in PIB) | sub 3% | 8,3% |
| Datoria publica (procente in PIB) | sub 60% | 23,9% |