Stam cu fundul pe rezerve de aur impresionante, dar suntem saraci si aproape ca ne place sa ne vaitam de mama focului in acest sens. Avem acum si rezerve de gaze bunicele, dupa cum au descoperit cei de la OMV-Petrom in Marea Neagra, dar importam gaz rusesc la cele mai mari preturi din Europa. Cat privesti cu ochii, Dumnezeu ne-a dat pamant roditor, dar noi il aram cu boii si-l scarmam cu sapa, ori l-am abandonat de tot buruienilor si maracinilor. Ne mandrim ca avem Delta, mare si munti feerici, dar habar nu avem sa atragem turisti si nici sa le oferim altceva decat… o frunza amarata.
Suntem saraci nu doar pentru ca altii au supt de la noi cat au vrut si ce au vrut (ceea ce este un adevar de nenegat, asa cum multe din bogatiile istorice ale Romei au fost cladite cu aurul furat din Dacia lui Decebal de catre Traian care a oferit atunci si cele mai lungi serbari in cinstea unei victorii – 123). Suntem saraci si pentru ca la noi totul sta sub semnul lui „merge si asa”, suntem unde suntem si pentru ca in loc sa punem profesionisti sa se ocupe de anumite probleme vitale punem amatori partinici, suntem in acest hal fiindca ne furam ca nimeni altii singuri caciula.
Ultima nazbatie, cea privind fondurile europene, i-a facut pe mai-marii de la Bruxelles sa exclame: „Pana aici!”, asa ca au blocat platile prin programul POSDRU, cel privind alocarea de fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane. De ce s-a ajuns aici este simplu. Nu pentru ca ar fi cine stie ce chichite pe care nu le indeplinim sau pentru ca acest program ar fi prea pretentios. Ci pentru ca multi dintre cei care fac proiecte cu fonduri europene le fac cu gandul sa se capatuiasca ei mai intai.
SPAȚIU PUBLICITAR
Trebuie spus lucrurilor pe nume: sunt destui cei care au accesat astfel de programe cu finantare de la Bruxelles si care si-au bagat ca lectori fiii, rudele si cunoscutii, iar oameni care habar nu au de anumite aspecte vitale privind formarea profesionala s-au trezit ca predau unor amarati sau unor semeni in nevoie. Cum sa aiba vreo sansa cursantii pe piata muncii, cand lor li se ofereau surogate de profesori, de specialisti? Cum sa prospere Romania, cand, de fapt, prosperau anumite familii, caste, in special politicieni?
Absorbtia fondurilor europene este una din marile gauri negre a guvernarilor de pana acum. Dupa ce ca s-au atras atat de putini bani, si acestia au fost cu dedicatie! In putine situatii (si avem, din fericire, exemple chiar in Arges!), proiectele au fost facute de specialisti si aplicate de specialisti, desi la capitolul constructori stam destul de rau: sunt multi care isi zic Manole, dar abia daca ajung la nivelul uneia din calfele acestuia.
Mai rau, pe langa faptul ca birocratia este ucigatoare pentru cei ce vor sa acceseze un program cu finantare europeana, mai intervine si factorul subiectiv. Adica ne mai punem si singuri bete in roate, blocandu-se anumite proiecte pe criterii politice. Si atunci, ne mai miram ca nu avem autostrazi? Ne miram ca cei de la Bruxelles casca ochii nauciti de realitatea romaneasca in care exista bani la dispozitie, dar se prefera imprumuturile impovaratoare?
Am putea crede chiar ca avem de-a face in Romania cu o saracie indusa. Nu de altii, de „cotropitori”, ci chiar de „ai nostri”, carora le convine de minune sa isi faca astfel jocurile, crezandu-se mai destepti decat e cazul…