Republica lui Caragiale
Imi aduc aminte cu nostalgie de armata, care nu te facea barbat, cum ti se spunea la plecarea de acasa, dar care mai curand te prostea, te tampea, dar te si calea intrucatva prin vitregiile vietii cazone. Mai tin minte si gluma proasta a caporalului de schimb care-mi spunea mereu cand intram de santinela: „Ba, intai tragi si pe urma ceri parola!”
Nu mai e cazul acum. Baietii nu mai fac armata nici pentru a deveni barbati, nici pentru a servi drept masa de manevra pentru vreun Mos Teaca. Acum e democratie, ca sa nu zicem haos. Nu se mai preda armamentul cu proces verbal la iesirea din planton, cine vrea si are rabdare, civil sau militar, poate intra sa se serveasca linistit cu zece lazi de pistoale automate, cu doua lazi de munitie, desfacere sa aiba… Daca e cazul, se afla de furt peste o luna-doua si se face, desigur, o comisie de ancheta.
Cum la noi orice scandal nu mai tine nici macar trei zile, pentru ca apare altul si mai gogonat care-l ingroapa, si scandalul de saptamana trecuta cu patrunderea lejera a unor reporteri in doua unitati militare din Bucuresti n-a avut cine stie ce ecou. Pe scurt, despre asta e vorba. Doi reporteri de la „Adevarul” au intrat ziua-n amiaza mare in doua unitati militare (ale NATO, nu-i asa!?) ca-n gradina lor de zarzavat dupa tomate, castraveti si morcovi. Dar unitatile nu mai sunt pazite, ca-n vremea cealalta, de militari din unitate. Ei bine, ele sunt aparate de niste pensionari angajati ai unor firme de paza.
Aici, doua observatii sunt de facut. 1) Firmele acestea de paza si protectie au patroni in general (sau in colonel!) fosti militieni sau securisti. Iata, dar, in seama cui sunt lasate unitatile militare NATO! 2) Patronii sunt mascati la Registrul Comertului de rude, apropiati, acoliti. De pilda, la firma care pazea (adica dormea!) in unitatile penetrate de doi civili inarmati cu aparate de fotografiat la telefon raspundea o doamna pensionara, soacra patroanei plecate probabil in vacanta sau in spionaj militar. Iar firma are sediul intr-un apartament de bloc. Sapand mai adanc, sunt convins ca s-ar ajunge la contracte dubioase, cu parandarat, cu sume din bugetul armatei tocate ca la mama lor, ca ma indoiesc ca aceste contracte s-au perfectat in urma unor anunturi la mica publicitate de genul „Unitate militara NATO, angajez bodiguard!”
Sunt luni de zile de cand au disparut 60 de pistoale-mitraliera de la un depozit militar de la Ciorogarla si armele n-au fost recuperate. Daca nu se trage deja cu ele in zone de conflict din Orientul Mijlociu, Asia si Africa, inseamna ca inca sunt in tara si ne putem trezi cu un glont ratacit in scafarlie, precum fata de la Craiova omorata accidental(!?) de fiul unui politist. Ca asa-i la noi, pustile politistilor se afla la indemana copiilor.
Asa stau lucrurile in realitate, dar Ministerul Apararii Nationale da comunicate din care aflam ca „obiectivele militare sunt ierarhizate pe cinci niveluri de securizare”. Curata securizare, coane Fanica!
