Când te plictiseşti de atâta lăfăit sub soare, să prinzi tot bronzul şi să te dai mare în cartier că ai fost pe litoral, invariabil începi să faci analize psihologice. Aici se cunoaşte avantajul celui care mestecă seminţe la bancă: are ochiul deja format! Te uiţi la cearşafurile vecinilor şi îţi dai seama care e cuplu proaspăt format, ori proaspăt reformatat, ori mai expirat, aşa, de peste trei ani, când iubirea e înlocuită cu respect şi alte substitute ce ţin relaţia la reanimare uneori şi până la finalul vieţii.
Ăştia la început de relaţie sunt foarte uşor de dibuit. Dar şi cei mai enervanţi. În primul rând că nu-i auzi venind pe plajă însoţiţi de murmurul ăla de bombăneli de nemulţumire şi reproşuri infinite. Nu, ei sunt zen, sunt numai un zâmbet. Chicotesc cu subînţeles, semn că încă fac sex în fiecare seară sau cel puţin la două zile. Au ochi strălucitori, cu care dau share doar în reţeaua lor. El vine cu toate paporniţele pe plajă şi le aşează tacticos, în timp ce iubi se duce să încerce, cu picioruşul ei numărul 37, apa mării. Apoi ea se aşează graţios pe cearşaful de brocart primit zestre de la mă-sa, într-o poziţie demnă de pus pe Facebook. Cu un gest reflex, el sare ca arcul şi o alifiază pe iubi pe toate părţile, cu mişcări tandre. ,,Hai, pisicuţa mea, să te dau cu factor de protecţie, să nu se ardă sufleţelul meu! Ţi-aduce iubi un fresh, să nu te deshidratezi? Ia uite, la terasa aia se face grătar! Nu vrea şi pisicuţa mea nişte mititei, o cefuţă, o fleicuţă? A, scuze, pisi, am uitat că eşti la dietă! Ţi-aduce iubi al tău o sălăţică de varză cu puţin morcov, să nu-ţi scadă glicemia!” Şi se duce într-un suflet, sugându-şi burta. Din solidaritate, deşi ar sfâşia cu mâinile goale o ceafă cu gogoşar lângă ea, îşi ia şi el tot o sălăţică, şi se aşează lângă iubi. Uşor, să nu umple cu nisip cearşaful pişicuţei. După care se giugiulesc până la plecarea de pe plajă, spre disperarea ta, care nu ştii cum să le mai pui copiilor mâna la ochi.
Veteranii relaţiilor sunt şi mai uşor de reperat. N-ai cum să-i ratezi. Îi simţi de cum îşi fac apariţia pe plajă. ,,Ce dreacu, şi ţi-am zis să nu uiţi rogojina! Acum stai ca proasta cu curul pe cearşaf, să faci groapă sub tine!” Privirile nu mai sunt nici pe departe strălucitoare, ci au prins aşa, o patină din aia opacă. De cele mai multe ori se uită în gol, iar când se privesc ochi în ochi, mijindu-i cu sprâncenele acoperiş deasupra, ştii sigur că şi-au tras o înjurătură mută. Regulile sunt altele în cazul veteranilor. În primul rând că femeia nu e ciungă, aşa că îşi cară singură paporniţele, pentru că bărbatul nu vrea să pară un prost intrat la stăpân. Vor egalitate muierile? Apăi, na egalitate! În al doilea rând, cine ajunge ultimul pe plajă se duce după bere şi seminţe. Nevasta aranjează cearşafurile şi se prăvăleşte peste ele. Nu mai stă la poză. Oricum, nici nu mai are energie pentru aşa ceva, după ce singurică a pregătit toată casa de plecat în vacanţă. Nu-şi doreşte decât o oră de linişte, să asculte valurile în fundal, să citească ultimul număr din ,,Poveşti adevărate”, iar burta bărbatului, nesuptă din 2010, să fie undeva în afara peisajului, nu să-i facă ei umbră. Nici n-o mai deranjează dacă ,,imbecilului” i se scurg ochii după ,,schiloade”. Oricum, la ce portbagaj a făcut în faţă, nu se mai uită nici dracu’ după el. Discuţiile au în mod cert alt ton. -,,Dă-te singur cu cremă, că dacă mă apuc să te ung, se duce dracu’ toată ziua de plajă!” -,,Îmi bag… plua-n ea de pălărie, n-ai avut grijă să ţi-o iei, stai şi fără, eu nu mă duc nici mort!”. -,,O cafea n-ai fi luat şi tu pe plajă, acum să te văd cum o iei de zece ori mai scumpă, de la bar!”Afecţiunea din cuplu este şi ea la un alt nivel. În drum spre apă, el îi trage una peste buci. Sau peste bucă, pentru că au trecut vremurile alea în care palma se aşeza peste amândouă, în acelaşi timp. Ea îi răspunde cu… gingăşie: ,,Stai, mă, tâmpitule!”. El se bese zglobiu. Ea ia în piept valurile, iar celulita o ţine la suprajaţă, ca pe un burete spongios, motiv pentru care el nu mai trebuie să salveze pe nimeni de la înec.