Când e să deconteze statul bani pentru una sau alta, pentru proiecte, investiții, lucrări, majorări de salarii sau pensii, ajutoare sociale etc., totdeauna se face cu scârțâială, cu amânări, cu să mai vedem… Ei, când e vorba de dat de la buget banii la partide, Ministerul Finanțelor merge ceas elvețian. Astfel, zilele trecute, că tot e luna cadourilor, partidele au primit în cont sumele aferente lunii decembrie. Bani mulți. Iată, PSD: 9,5 milioane lei, PNL: 8,9 milioane, USR: 4,3 milioane, AUR: 1,9 milioane, PMP: 500 000, Pro România: 360 000. În total: 25 milioane de lei. Înmulțită această sumă cu 12 luni, rezultă vreo 300 de milioane de lei, adică 60 de milioane de euro. Bani pentru partide.
Ce se face îndeobște cu acești bani? Păi, aici ne-ar putea explica un expert care se află la Colibași, în celulă: Mircea Drăghici, fostul trezorier al PSD. El, de pildă, care nici măcar nu era șeful cel mare al partidului, și-a luat din banii de la partid vilă și mașini de lux. Să fie acesta un caz unic? Pornind de la exemplul trezorierului Mircea Drăghici, care a picat doar în urma unor delațiuni între marii infractori de partid, altfel e de real interes întrebarea: cum se verifică cheltuirea banilor de la partide, bani veniți de la buget? Și de ce să primească bani an de an partidele? Să zicem că în campanie electorală se decontează sumele de campanie, deși nici acestea n-ar trebui. Dar, ca partidele să fie finanțate permanent mi se pare o aberație. Ca să nu mai vorbim că sumele acestea de la buget se dublează dacă, așa cum se știe, fiecare director, consilier, primar, deputat, senator, europarlamentar puși de partid cotizează la greu, că banii trebuie să facă un circuit: partidul îți dă funcția bine plătită, iar tu trebuie să dai înapoi zeciuiala.
Cu banii dați la partide lună de lună statul ar putea face spitale, grădinițe, școli, poduri, s-ar asfalta drumuri (chiar și în Argeș), dar câte nu s-ar putea face. Nimic din toate acestea. Cu banii ajunși în trezorerii fruntașii partidelor huzuresc, fac vizite „de lucru” din America până-n Dubai, și din Argentina până-n Finlanda. Apoi, sunt plătite televiziuni să coloreze în roz realitatea gri a guvernării. Se dau sume mari, fără limite, pentru protocol de la nivelul cel mai de sus al guvernării până la cel de mai jos.
În privința finanțării partidelor ar trebui făcută o ordine. Dacă e austeritate, ar trebui să fie pentru toată lumea. Dar, cine să facă ordine? Guvernanții care sunt plătiți și de stat și de partid? Concluzia este clară: bani la buget sunt fără număr, fără număr. Și cine are mulți va mai avea, cine are foarte puțini i se iau și aceia.