Partidele politice vor fi finanțate de la bugetul de stat, potrivit legii iniţiate de către deputatul argeşean Mircea Drăghici şi votate, miercuri, în Camera Deputaților. Proiectul a generat o serie de controverse legate de acordarea subvențiilor, dar și de regimul împrumuturilor, care ar putea permite o finanțare mascată a partidelor.
Potrivit legii, un partid politic poate fi finanțat din subvenții de la bugetul de stat, împrumuturi de la persoane fizice și juridice, cotizații ale membrilor de partid, donații sau venituri provenite din activități proprii.
Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli.
Până la decontarea banilor de la bugetul de stat, un candidat se va baza în special pe sursele proprii de finanțare și pe împrumuturi. Potrivit actului normativ, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic, într-un an fiscal, nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
De exemplu, prin legea bugetului pe 2015 veniturile sunt estimate la 107 miliarde lei, ceea ce ar însemna că un partid se poate împrumuta până la 26.000.000 de lei anual. Introducerea posibilității împrumuturilor a generat semne de întrebare în condițiile în care în România există o practică potrivit căreia firmele care sponsorizează campaniile electorale primesc în schimb contracte de la stat. În aceste condiții, este posibil ca firmele respective să renunțe la recuperarea împrumuturilor, acceptând, practic, o finanțare mascată.
Încă o problemă mai este reprezentată de persoanele juridice care au datorii la bugetul de stat. Acestea nu pot împrumuta partidele, dar interdicția este eliminată pe baza unei declarații pe propria răspundere. De asemenea, împrumuturile sub 100.000 de lei rămân confidențiale.
SPAȚIU PUBLICITAR
De asemenea, parlamentarii au fost indulgenți în ceea ce privește sancțiunile pentru politicienii care încalcă noile reglementări. Amenda maximă va fi de 50.000 de lei, față de 25.000 în prezent, iar sancțiunile cele mai drastice sunt blocarea decontărilor de la bugetul de stat sau confiscarea sumelor colectate ilegal.
