Raport privind candidații și participarea femeilor în politică, alături de grafice relevante: www.expertforum.ro/participarea-femeilor-parlamentare/
Harta candidaților la parlamentare:
https://expertforum.ro/harta-candidatilor-parlamentare/
Harta a fost realizată de către Interrobang.
Informațiile incluse în acest raport sunt preluate de pe pagina web a Biroului Electoral Central, unde (la data publicării acestui raport) seturile de date nu conțin sexul sau vârsta candidaților, iar profesia și ocupația sunt menționate doar la candidații din partea organizațiilor minorităților naționale.
Câteva concluzii generale
Numărul candidaților a crescut de la 6.476 în 2016 la 7.136.
Cei mai mulți candidați provin de la PMP (641), PNL (640), Pro România (639) și PSD (631). Alianța USR-Plus, singura alianță la aceste alegeri, a înregistrat 616 candidați. Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească a înregistrat 621 de candidați. Cu un candidat mai puțin a înregistrat și Partidul Ecologist Român, care în săptămânile dinaintea alegerilor a atras mai multe figuri celebre, dar controversate, din alte partide.
S-au înregistrat 42 de candidați independenți
Cea mai mare competiție este în județul Brăila la Camera Deputaților, cu 19,8 candidați pe loc, iar cea mai mică la Buzău, cu 9 pe loc. Și la Senat, lupta cea mai intensă se poartă în Brăila, cu 27,5 candidați pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc.
Participarea femeilor la alegeri
Participarea femeilor rămâne redusă și la alegerile parlamentare, deși procentul crește puțin față de alegerile locale din septembrie. La alegerile locale, conform calculelor EFOR, femeile au reprezentat 22,9%, iar pentru alegerile din decembrie reprezintă 29,5%. În același timp, plasarea acestora pe locuri eligibile pe listele de candidați poate fi îmbunătățită, pentru a oferi șanse egale cu adevărat.
Cel mai mare procent de femei raportat la toți candidații partidului se regăsește la PER (36,13%), România Mare (34,42%) și PPUSL (32,46%). AUR, UMDR, Plus și Partidul Verde au cam o treime femei candidați și PMP (26,37%). PSD, PNL, Pro România și USR au fiecare aproximativ un sfert din candidații de pe listă femei. Partidele politice care au mecanisme pentru alegerea internă a reprezentanților nu au reusit sa impună un procentaj mai mare de femei decât cele care impun candidații de la centru.
Comparativ cu 2016, diferențe mai semnificative se văd în unele circumscripții. În Hunedoara, procentul de femei pe liste a crescut cu 11,35%, în Mehedinți cu 9,9%, iar în Prahova și Alba cu aproximativ 8%. La cealaltă extremă se află Satu Mare, unde procentul a scăzut cu 8,17%, Bistrița Năsăud cu 7,97% Giurgiu cu 7,24%, respectiv Gorj, unde procentul a scăzut cu 5,31%.
Raportat la numărul total al acestora, femeile candidați sunt relativ proporțional reprezentate pe locuri eligibile. Cu toate acestea, cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentați predominant bărbați.
Dacă la locale am identificat mai mult de 936 de liste de candidați care nu asigurau reprezentarea ambelor sexe, la parlamentare, birourile electorale de circumscripție au fost mult mai disciplinate și numărul de liste cu probleme este mic. La aceste alegeri am identificat un număr de șase liste aprobate fără respectarea reglementărilor.
Recomandări
1. Legislația ar trebui modificată pentru a include reglementări privind nulitatea listelor de candidați validate prin încălcarea regulilor
2. Publicarea unor seturi mai extinse de date privind candidații, în timp util
3. Introducerea unor amendamente în legislația electorală sau cea privind partidele politice care să faciliteze creșterea participării femeilor la viața politică
Contact
Septimius Parvu, Expert Forum – 0787.638.315
