Pentru mulți, România Modernă și Demnă sună… patetic. Pentru Olimpia Doru, un fel de Don Quijote al vremurilor noastre, mereu pe baricade în lupta cu morile de vânt, cuvintele au acea însemnătate pentru care merită să sacrifici orice. Părea că experiența PNL a scârbit-o total de politică. Nu a putut sta prea mult deoparte și s-a întolat din nou în luptă, conștientă fiind că pârghiile pe care ți le oferă politica pot provoca acele schimbări majore pe care le așteptăm, parcă, de o eternitate. Deși este angrenată într-o sumedenie de proiecte cu acea disperare de a nu irosi o secundă din viața sa, Olimpia Doru a avut răgazul să se aștearnă și peste întrebările noastre.
*După ce ați plecat din PNL credeam că, pentru o bună perioadă, nu vă veți mai apropia de politică. Și totuși…
**Vața m-a învățat că niciodată nu este bine să spui niciodată! Și am stat ceva timp și departe de politică, din iunie 2017 până în decembrie 2017. Pentru un om ca mine este ceva timp! Ce se petrece în PNL nu știu cum mai poate fi numit. Este o lungă vacanţă pe banii contribuabililor (aproape două milioane lei lunar de la Buget), în care liderul absolut, numai din categoria “Oamenilor noi în politică” nu face parte! Asta era promisiunea PNL în 2016! ” Oameni noi, de valoare, care să schimbe “actuala” clasă politică!”
*România Modernă și Demnă, România 100, PRO România – iată, dintr-un foc, trei partide noi pe scena politică (cu oameni mai vechi sau mai noi), care speră să coaguleze electoratul care nu s-a regăsit până acum în opțiunile de vot. Dacă mai punem în calcul și partidele de Opoziție, nu vorbim, cumva, de un vot mult prea fragmentat?
**Aţi enumerat mai multe partide. Unul singur, România Modernă şi Demnă s-a născut dintr-o misiune şi are un ideal –idealul naţional. Celelalte două sunt născute la ordine şi umflate cu pompa aşa-numitelor sondaje. Electoratul e obişnuit să coaguleze în jurul promisiunilor. Noi ne-am promis să unim electoratul prin forţa adevărului. Mi-e teamă că va fi o luptă profund inegală.
*Vedeți, pe viitor, o dreaptă unită?
**În primul rând, nu văd o dreaptă, în înţelesul modern, occidental al cuvântului. Cât despre unire, în politica românească există prea multe orgolii. Nu văd o dreaptă unită în viitorul previzibil.
*Sunteți femeie și, în acest sens, v-aș ruga să-mi spuneți în ce măsură vă reprezintă sau nu vă reprezintă următoarele doamne aflate în funcții de reprezentativitate, argumentând: Viorica Dăncilă – premier, Olguța Vasilescu – ministru, Gabriela Vrânceanu Firea – primar al Bucureștiului, Maria Grapini – europarlamentar, Gabriela Zoană – europarlamentar, Simona Bucura Oprescu – parlamentar de Argeș, Ioana Jenica Dumitru – primarul Ștefăneștiului.
**Mi-ați prezentat o listă de doamne foarte diferite. Primele patru, cu siguranţă nu au cum să mă reprezinte. Ele reprezintă un mod profund clientelar de a face politică. Cât despre celelalte, aici pot exista nuanţe. Ce mi se pare important să vă spun este faptul că, a fi femeie, nu este un merit.
SPAȚIU PUBLICITAR
*Trăim vremuri destul de tensionate. Mai… #rezistați?
**Eu am rezistat. Cred că este momentul, pentru toată lumea, să iasă din această atitudine defetistă şi să treacă la o nouă etapă – construcţia politică.
*Ce părere aveți despre fenomenul #rezist?
**A avut momentele lui înălţătoare, de mare curăţenie şi frumuseţe. A fost necesar, a reuşit să atragă atenţia lumii întregi asupra derapajelor grosolane ale puterii. Este nevoie însă de un pas hotărât înainte.
*Care este maniera dumneavoastră de a #rezista?
**Acţiunea, chiar dacă la prima vedere poate părea paradoxal.
*Credeți că românul a înțeles, în sfârșit, importanța votului?
**Cunosc români care au înțeles importanța votului și au participat la vot, având fiecare opțiunea proprie. Cunosc de asemenea și români care nu au pus “preț” pe acest moment, iar acum plătesc “pretul”! Tocmai de aceea, cred că, datoria noastră este să explicăm și să demonstrăm această importanță. Democraţia înseamnă vot.
*Mare parte din intelectualitate, din românii cu coloană vertebrală, a fost distrusăde comunism. Alte milioane de români, după Revoluție, și-au căutat o nouă casă, nemairegăsindu-se aici. Cine a mai rămas în România?
**M-ar tenta să vă dau un prim răspuns tranşant – asistaţii. România se goleşte! Ne confruntăm cu o gravă problemă demografică, după cum bine ştiţi. Exodul românilor în Occident n-a făcut decât s-o accentueze. Cred însă că mai există români în ţară, oameni de bună credinţă, care trebuie treziţi, trebuie scoşi din lehamite. Dacă nu aş crede asta, nu aş mai lupta. România Modernă şi Demnă are un proiect pragmatic de a îi aduce pe români acasă. Premiza este să le asigurăm condiţii sensibil egale. Se poate! Este nevoie de un Proiect de țară pe termen lung şi de voinţa politică pentru de a îl îndeplini. Repet, noi avem acest proiect.
*Românii au ajuns să se împartă în șobolani, fasciști, comuniști, propagandiști, vânzători de țară, soroșiști, bolșevici și lista poate continua… Ne mai facem bine? Mai poate exista vreo conciliere? Ne mai unește ceva?
**Mulţi au tot interesul să ne dezbine, să semene ură între fraţi, ca să ne poată domina, dar există multe lucruri care ne unesc. Primul dintre ele este idealul naţional, dragostea de ţară, valorile, tradițiile, istoria noastră și lista poate continua. Dezbinaţi, nu avem nici un cuvânt de spus în Europa.
*Încercând o abordare mai psihologică, cum explicați fascinația românilor față de propriii călăi?
**Nu este vorba numai de fascinaţia românilor. Există o întreagă literatură despre relaţia dintre victimă şi călău. Dar lucrurile acestea ţin de patologie. Este o fascinaţie morbidă, născută din nesiguranţă şi teamă.
*Revenind cu picioarele în târgușorul nostru: cum vă pare Piteștiul, la doi ani după apusul epocii Pendiuc?
Răspunsul la această întrebare, dar la altele cu privire la târgușorul nostru, le puteți citi în săptămânalul Ancheta din această săptămână!
