Unul din subiectele aprig dezbatute in acest moment il reprezinta capacitatea de absorbtie a fondurilor europene de catre tara noastra! Cine nu auzise despre aceste fonduri a avut ocazia sa se „cultive” in campania electorala din luna iunie. Au fost destui candidati la functia de primar sau presedinte de Consiliu Judetean, care au adus in discutie sumele fabuloase ce se pot obtine! Au fost destui candidati care au promis sume cat mai mari, in speranta ca alegatorii vor musca momeala! Acest aspect cumulat cu binecunoscutul spot publicitar „ideea e buna, sa vedem proiectul” contribuie la o imagine oarecum diferita a ceea ce se intampla de fapt.
La sfarsitul lunii februarie s-a lansat Programul National pentru Dezvoltare Rurala si la numai doua saptamani am avut si una din masurile mult asteptate de catre reprezentantii comunitatilor locale din mediul rural, Masura 322 – Renovarea si dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale. Toate bune si frumoase numai ca socoteala celor dornici sa beneficieze de banii europeni s-a incurcat prin itele birocratiei si lipsei de comunicare!
Odata ghidul finalizat pentru aceasta masura, orice potential beneficiar si-a putut face o parere asupra conditiilor si in acelasi timp, o estimare a resurselor ce vor trebui alocate pentru depunerea cu succes al unui proiect. Pana aici tine insa imaginea idilica: ideea exista, proiectul este in lucru! Dificultatea apare in momentul in care anumite aspecte precizate in ghidul solicitantului nu sunt clar prezentate! Autoritatea care poate aduce putina liniste in aceasta privinta este Unitatea de implementare a masurii, la care se trimite o lista de intrebari, in speranta ca aceasta institutie va trimite „luminita” salvatoare. Dupa o perioada de asteptare sosesc si raspunsurile si se definitiveaza proiectul in conformitate cu ghidul solicitantului si cu raspunsurile primite pe aspectele incetosate. Conform procedurilor stabilite, solicitantul porneste plin de incredere si cu proiectul in brate la unul din Oficiile judetene, care vor da verdictul asupra eligibilitatii administrative.
Dar surpriza! In acest loc, solicitantul constata ca imaginea pe care si-a format-o initial asupra procesului de elaborare a unui proiect de succes nu coincide intocmai cu ceea ce afla de la evaluator. La o prima rasfoire a documentelor i se spune ca proiectul nu este conform. Informatiile pe care evaluatorii sustin ca ar fi trebuit sa le cuprinda proiectul, ii sunt total necunoscute solicitantului! De asemenea, acestia sustin ca tot ce au de obiectat asupra proiectului sunt informatii cuprinse in ghid care nu au fost respectate. Printre acestea s-au numarat aspecte precum: rubrica ce contine denumirea solicitantului nu a fost corect completata, modului gresit in care au fost numerotate paginile proiectului. Denumirea corecta din punctul de vedere al evaluatorilor nu coincide nici cu cerintele ghidului si mai mult decat atat, nici cu denumirea indicata de catre autoritatea de implementare. Ghidul ofera un model de opis dar conform raspunsului venit din partea autoritatii de implementare, proiectul trebuia sa aiba o cu totul alta numerotare.
Inca putini nervi, caci scena demna de Caragiale nu se termina aici! Din punctul de vedere al evaluatorilor nu aceasta era solutia corecta! Trecand cu greu si peste acest aspect, in care solicitantul nu mai intelege cine a gresit si pe cine trebuie sa creada, lista erorilor continua. Coincidenta a facut sa fie vorba tot despre un aspect pentru care solicitantul a cerut clarificari din partea autoritatii de implementare. Problema de data aceasta a reprezentat-o documentul emis de Trezorerie. Conform ghidului trebuia deschis un cont separat pentru proiect. Solicitantul a intrebat daca pe langa acest cont, va trebui sa existe si un cont in euro. Raspunsul primit din partea autoritatii de implementare specifica faptul ca nici macar nu trebuie deschis cont nou pentru acest proiect. Solicitantul a trecut totusi peste aceasta informatie si a deschis cont. Obiectia evaluatorilor a fost aceea ca documentul nu era insotit de lista specimenelor de semnaturi, document care nu este prevazut de ghid. Contradictiile aparute pe parcursul evaluarii au culminat cu lipsa unor documente care nu sunt specificate in ghidul solicitantului, dar care au aparut cu o zi inaintea inchiderii sesiunii de depunere printr-o circulara. Concluzia evaluatorilor a fost simpla: proiectul este neconfom! Concluzia solicitantului: un efort financiar si uman irosit.
Cine este de vina in toata aceasta poveste?! Lipsa de comunicare intre evaluatori, autoritatea de implementare si actuala putere, pentru care fondurile externe raman doar vorbe bune de aruncat in campanie. Cand vine vorba de munca si de actiune, putem sa punem oamenii pe drumuri, sa le stoarcem banii, iar la final sa-i anuntam senini ca s-a schimbat schimbarea! Oare asta asteapta romanii de la cei care ii conduc ?!
Vicepresedinte PSD Arges