Raport de monitorizare a finanțării campaniei electorale – octombrie 2020

• Competitorii au contribuit cu sume semnificative la campania electorală – peste 185 de milioane de lei – deși 2020 se anunța a fi un an dificil din punct de vedere economic, iar limitările legate de desfășurarea campaniei electorală prin evenimente sau acțiuni stradale ar fi trebuit să conducă și la limitarea sumelor cheltuite de partidele politice în campanie. 
• Cele mai multe contribuții ale candidaților au fost declarate de către PNL (30%), urmat de PSD (25%). PNL a mai adăugat 1,75 milioane din subvenții, iar PSD 3,6 milioane din veniturile proprii. Cei mai puțini bani i-au declarat candidații PSRO – 282 de lei
• Cea mai mare parte a fondurilor declarate de candidați provine din venituri proprii (82%), iar cei mai puțini bani vin din donații (1,3%), restul fiind împrumuturi. Sumele cele mai mari pentru donații au mers către Nicușor Dan – 326.800 lei
• PNL a apelat cel mai mult la împrumuturi (115), la o distanță semnificativă de celelalte partide. Aproape un sfert din contribuțiile declarate de candidații USR reprezintă împrumuturi
• Unii dintre candidați, printre care și fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, au declarat contribuțiile cu foarte puțin timp înainte de finalizarea campaniei electorale, ceea ce este greu de înțeles având în vedere faptul că banii care nu sunt declarați (în trei zile de la încasarea în contul declarat la AEP) nu pot fi cheltuiți și recuperați prin rambursări. 
• Peste 1000 de intrări sunt datate 25 septembrie, iar ultima zi în care se puteau declara contribuții a fost 26 septembrie, astfel că modul în care aceștia mai puteau cheltui banii este limitat. 25 candidați  (majoritatea de la Pro Romania) au declarat sumele chiar pe 26 septembrie.   

• Cei mai mulți bani au fost declarați în București (la nivelul candidaților PMB/CGMB), urmat de Constanța, Bacău, Iași, Argeș și Timiș. Harghita și Covasna rămân județele cu cele mai puține contribuții. O analiză comparativă a datelor din 11 septembrie (aproape jumătatea campaniei) și 1 octombrie arată cum competitorii din București au contribuit cu mai mulți bani în a doua jumătate a campaniei, ceea ce ne poate arăta faptul că există o creștere vizibilă a mizei alegerilor și deci a competiției (3 milioane vs peste 8 milioane)

• Contribuțiile partidelor din subvenții sau fonduri proprii rămân relativ mici și anume 22,268,154.98 lei (aproximativ 8% din totalul fondurilor declarate). Partidele au cheltuit mai mult din fonduri proprii (aproape 16 milioane) decât din subvenții

•  
• Publicarea datelor privind finanțarea campaniilor electorale în format editabil este un pas important pentru transparența procesului, însă calitatea lor trebuie îmbunătățită pentru a fi cu adevărat utilizabile. La acest moment, există erori în bazele de date publicate de către AEP, precum și intrări care sunt dificil de înțeles și analizat din cauza calității precare a datelor raportate de competitorii electorali

Recomandări:

• Îmbunătățirea calității datelor publicate de partide și de Autoritatea Electorală Permanentă
• Publicarea unor rapoarte intermediare detaliate privind cheltuielile în campania electorală. Chiar dacă AEP publică raportările ulterioare ale competitorilor electorali, acestea se afișează după o perioadă îndelungată după finalizarea procesului electoral, fapt care poate scădea transparența acestuia
• Introducerea unor reglementări în Legea 334/2006 prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită (5 salarii brute), să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.