Înlocuirea prefecților a redeschis… eternul subiect: cât de apolitic este prefectul? În mod evident: puțin, spre deloc, iar practica a demonstrat-o. Condiția ca acesta să fie funcționar public ar fi fost un avantaj în sensul în care se presupune că experiența în administrația publică reprezintă un avantaj: omul este familiarizat cu sistemul, știe cum funcționează, îi cunoaștele hibele…
Astăzi, am ajuns în situația în care un partid, căruia nu-i sunt pe plac funcționarii pe care i-a generat, nominalizează un personaj cu un CV onorabil, pe care-l împinge către un mare simulacru: acela de a susține un examen la o primărie oarecare, absolut formal, ba și într-un mod cât se poate de lipsit de transparență. Când se spune că PNL e același PSD nu înseamnă că e plin de pesediști, ci de oameni care au aceleași metehne, aceeași mentalitate. PSD nu e doar un partid, e și o boală de care suferă bună parte din clasa politică.
SPAȚIU PUBLICITAR
Liviu Stancu, unul dintre liderii PRO România, crede că ar trebui să se pună cap acestei ipocrizii fără sfârșit.
,,România cade din nou în capcana propriei ipocrizii. Schimbarea prefecților redeșteaptă pentru nu știu a câta oară, aceeași problemă. Prefectul, deși reprezentant local al Guvernului (instituție eminamente politică), NU ESTE OM POLITIC, ci înalt funcționar public. Așa spune legea! Numai că legea este una, realitatea politicii mioritice, alta. Este notoriu faptul că, fiecare partid politic are un portofoliul de cadre "apolitice", acestea fiind instalate și dezinstalate odată cu schimbarea de putere. Corpul funcționarilor publici, teoretic construit "pentru a asigura stabilitatea funcţionării autorităţii sau instituţiei publice în cazul schimbărilor politice" , "managementului profesionist" etc., odată cu noua sc himbare cunoaște o mișcare corespunzătoare. Astfel, apoliticii PNL iau locul apoliticilor PSD urmând ca la tura viitoare să se producă rocada. Personal, nu cred în o rezolvare decât cu asumarea sinceră a faptului că reprezentantul unui organism POLITIC nu poate fi APOLITIC, cel puțin într-o țară cu o cultură instituțională aproape orientală, cum este cea România.
În consecință, o adaptare a legii la o realitate ce deja devine clasică iată, cred că ar fi benefică pentru toate partidele politice. Între dorințe pur teoretice de stabilitate și nevoia efectivă de a construi in mod absolut transparent specialisti de partid, optez pentru varianta ultimă." scrie Liviu Stancu.
