Anul electoral 2024 va fi unul complet pentru România, având în vedere că vor avea loc toate cele patru categeorii de alegeri, locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. În mod normal, localele și europarlamentarele ar trebui să se desfășoare undeva spre finalul primei jumătăți a anului, în timp ce parlamentarele și prezidențialele în perioada noiembrie-decembrie a lui 2024.
Surse politice locale susțin că în interiorul actualei coaliții de guvernare se discută tot mai mult la vârf, dar și în teritoriu, despre varianta unei comasări a alegerilor din 2024 având ca principal argument limitarea cheltuielilor cu organizarea acestora în condiții de criză economică și financiară.
Dincolo de justificările de fațadă însă, scenariul cu un singur scrutin, în aceeași zi, pentru toate cele patru categorii de alegeri convine de minune actualei coaliții de guvernare. În acest fel, tripleta PSD-PNL-UDMR și-ar conserva lejer și chiar majora actuala configurație a puterii de la nivelul primăriilor și consiliilor locale și județene până la cel parlamentar și europarlamentar și, de ce nu, chiar prezidențial prin susținerea aceluiași candidat (de exemplu Mircea Geoană) cel puțin în turul doi dacă nu cumva încă de la început.
SPAȚIU PUBLICITAR
Tot în acest scenariu, PSD, PNL și UDMR și-ar asigura guvernarea și, implicit accesul la bugetul național pentru încă patru ani fără a mai fi nevoie să apeleze la partidele mai mici, dar cu pretenții destul de mari.
Mai mult, o astfel de ipoteză ar „asigura” o prezență minimă la vot, aproape nulă în Diaspora, numărul nemulțumiților și dezamăgiților fiind tot mai mare pe zi ce trece, ceea ce avantajează tot cele trei partide mai sus menționate.
Așadar, n-ar trebui să ne mirăm deloc dacă în 2024, în ziua alegerilor europarlamentare vom avea nu unul, ci mai multe buletine de vot de ștampilat, poate cele mai mult din istoria electorală a României.