Pe 21 septembrie, deși abia sosiți din vacanța de prin insule exotice, senatorii n-au mai chiulit, au venit conștiincioși la serviciu, puși pe treabă. E de bine, te întrebi? Păi, da. E de bine pentru ei, e de rău pentru noi, cei de jos.
Ei, și cum au venit, cum au făcut treaba mare pusă la cale de PNL, PSD, UDMR – toxica coaliție (cu cacofonie cu tot): cu conștiința datoriei împlinite, au votat mărirea salariilor parlamentarilor, ale funcționarilor din Secretariatul General al Guvernului, de la Președinție, din Consiliile județene și ale primarilor. Cu vreo 2000 de lei, așa dintr-un condei. De la tribună, domnul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, (în a cărui declarație de avere sunt trecute venituri cât ale unei multinaționale cu 1000 de angajați) a și motivat măsura, prin aceea că un parlamentar român nu are decât 2500 de euro net pe lună, pe când unii din UE au 15 000. Bine că pensia medie e de 350 de euro, ceea ce ne situează pe ultimele locuri în UE.
Lasă că parlamentarii dispun de niște sume forfetare uriașe pe care le folosesc după cum vor și o parte din acestea tot în buzunarele lor ajung. Lasă deconturile și celebra ciorbă de doi lei de la bufetul lor. Și altcineva zice că în acest mod se stopează corupția. Iar un alt senator (condamnat definitiv cândva tocmai pentru corupție!) justifică acest vot ca pe o schimbare de paradigmă: de la „sărac și cinstit” (a lui Iliescu), la „bogat și cinstit”. Artificiul pe care l-au speculat inițiatorii proiectului de la UDMR este acela că coeficientul legal pentru salariile lor trebuie înmulțit cu salariul minim de 2300 de lei, nu cu 2080, cât a fost până mai deunăzi. Și au făcut această mișcare exact în ziua în care a fost publicată decizia Curții Constituționale de nelegalitate a creșterii salariilor demnitarilor. Asta așa, ca o sfidare. Și cu binecuvântarea tacită (era să zic tăcută) a președintelui Iohannis care a bălmăjit ceva de apărare a poporului care o duce greu bla-bla-bla! O duce poporul greu și, în consecință, își măresc salariile ei.
Se înțelege că ei și-au făcut parte. Dar, și-au mulțumit și clientela politică, marii funcționari din Parlament, armata de secretari de stat (cei mai mulți din ultimii 32 de ani), funcționarii de la Președinție, că din Deal vin ordinele, conducerile Consiliilor Județene și, cu voia dvs., ultimii pe listă, primarii, că cică au salarii mici (!). Salarii mici n-au, putem verifica, au chiar salarii nesimțite. Dar trebuie mărite pentru că vine campania electorală și ei sunt stăpânii inelelor în teritoriu, ei vor scoate lumea la vot și-o vor constrânge așa, cu mână de oțel călit în mănușă de catifea, să voteze cu cine trebuie.
De luni de zile, cu micile excepții de Breaking News, televiziunile au avut subiect unic: mărirea pensiilor. Miniștri, șefi de partide, analiști au mărit la televizor pensiile cu cât le-a venit lor, dar doar la televizor. De două săptămâni, intervenind și moartea reginei Marii Britanii, și războiul din Ucraina, cu pensiile s-au mai potolit. Vor fi mărite la 1 ianuarie probabil cu praf în ochi, că să mai vedem ce buget vom avea, că să fim realiști etc. etc. Și când era liniștea mai asurzitoare, senatorii și-au votat într-o oră mărirea salariilor lor și ale camarilei de partide și de stat de la 1 noiembrie. Pentru salariile cele mai mari din România există deci fonduri la buget. Populimea să mai aștepte în plină criză energetică.
Aș zice că domnii parlamentari sunt puțin lacomi și ușor cinici. Dar aș exagera și ar fi păcat pentru onoarea dumnealor. Ei sunt doar foarte ticăloși, de-o ticăloșie fără margini.