La sfârșitul lui 2021 inflația atingea deja 8%, un nivel record, care nu a mai fost înregistrat din anii 2000. Mai exact, la sfârșitul lui 2021 prețurile pentru bunurile și serviciile de consum erau în medie cu 8% mai mari decât la sfârșitul lui 2020. Această evoluție a fost extrem de rapidă, iar implicațiile asupra populației au fost deosebit de dure. Astfel, la un salariu de 3000 de lei net, 8% reprezintă 240 de lei și orice creștere salarială cu sau sub această sumă anul trecut a fost anulată complet de inflație. Mai mult, în februarie 2022, BNR prognoza o inflație de peste 11% în al doilea trimestru al anului, cu previziuni continuând de mențiere la niveluri ridicate până la sfârșitul lui 2023.
Cum ar fi trebuit calculate majorările salariale pentru 2022
Revenind la exemplul salariului de 3000 de lei dat anterior trebuie spus că dacă în anii trecuți pentru acel salariu de 3000 de lei net era suficientă o creștere de 240 de lei pentru a mări puterea de cumpărare cu câteva procente, pentru 2022 o asemenea valoare trebuia să fie punctul de plecare de la care să se ia în considerare orice creșteri salariale. Cu alte cuvinte, o creștere a salariului net amintit în termeni reali cu 240 de lei în 2022 trebuie să fie de cel puțin 480 de lei (240 + 240). Orice valoare sub această sumă înseamnă că acel salariu de 3000 de lei net și-a pierdut contactul cu prețurile. Calculul este similar aplicând același procedeu matematic pentru orice salariu net indiferent de valoarea acestuia. Creșterea de 8% a salariului minim la începutul lui 2022, anuntață ca un act de mărinimie guvernamentală, înseamnă de fapt scăderea puterii de cumpărare a salariului minim, din moment ce e deja clar că inflația a depășit cu mult acest nivel. E drept că între momentul de raportare al calculelor de mai sus și prezent a intervenit și războiul din Ucraina, dar și fără ajutorul lui Putin inflația în România ar fi urcat sensibil peste 8%.
Ce spun specialiștii
Așadar, companiile din zona de producţie obişnuiau să crească salariile angajaţilor, în medie, cu 8-12% în fiecare an până anul trecut, însă inflaţia în creştere şi deficitul de candidaţi fac ca anul acesta majorările de salarii să fie mai accelerate, cel puțin în teorie. În luna mai a acestui an rata inflaţiei a ajuns deja la 14,5%, mult peste nivelul creşterilor de salarii bugetate de companiile private. Totuşi, pentru ca angajaţii să resimtă beneficiul majorărilor salariale, dincolo de creşterea costului vieţii, în foarte multe fabrici creșterile salariale din acest an ar fi trebuit să fi depăşi cu mult acest nivel. Ceea ce în majoritatea covârșitoare a cazurilor nu s-a întâmplat
SPAȚIU PUBLICITAR
„Un muncitor dintr-o fabrică auto câştigă în medie 3.300 – 3.700 brut, plus celelalte beneficii – tichete de masă, sporuri, asigurare medicală. Cu siguranţă la final de an salariul unui muncitor va fi în jur de 5.000 de lei brut, astfel încât să-i fie asigurată angajatorului o stabilitate a personalului. În zona de inginerie, de dezvoltare, vorbim deja de salarii de câteva ori mai mari. Procentual, salariile inginerilor nu vor creşte cu 20%-30%, dar va creşte pachetul de beneficii. Acum depinde şi de deciziile pe care le vor lua şi guvernanţii“, a spus Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, pentru Ziarul Financiar.
În proporție de 90% majorările salariale de anul acesta sunt sub rata inflației
Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor Covid-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică, erodând situația financiară a românilor. Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.
Peste jumătate dintre angajați nu au primit nicio majorare a venitului lunar
Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent. Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.
„Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Oamenii cred că o creștere salarială între 10% și 30% ar fi mulțumitoare
Cel puțin 56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației. Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.
În loc de concluzii
Desincronizarea gravă dintre nivelul real al salariilor și cel al inflației denotă fie lipsa totală de predictibilitate și realism a guvernanților și a companiilor, în special cele din producție, fie ascunderea cu bună știință a realității. Această concluzie este valabilă inclusiv pentru situația în care războiul din Ucraina nu ar fi izbucnit. Nu trebuie omis nici faptul că angajatul român, chiar și cel din poziții medii sau de vârf, este total dezinteresat să se informeze asupra evoluțiilor care îi pot afecta direct nivelul de trai. Toate acestea au făcut, iată, ca în prezent 9 din 10 majorări salariale pentru anul acesta, acolo unde ele există, să fie anulate și chiar depășite de inflație. Iar dacă Guvernul și companiile au tot interesul să nu ofere publicului adevăratele cifre de care dispun, nimic nu scuză decuplarea totală a sindicatelor de la realitate. Sau poate și ele au aceleași interese, ceea ce ar explica tăcerea și letargia de-a dreptul suspecte a acestor organisme din această perioadă.
