Cu cât un popor stă mai prost la capitolul nivel de trai, cu atât Biserica sa este mai înfloritoare – este un silogism consolidat de-a lungul istoriei. Aşa se face că astăzi, în România noastră săracă şi la buzunar, dar şi în duh, afacerile cu lumânări, moaşte şi izvoare care mai de care mai făcătoare de minuni, înfloresc invers proporţional cu prosperitatea drept-credincioşilor.
Cum marketingul bisericesc a atins noi valenţe de când busuiocul a fost înlocuit cu trafaletele, iar Daniel face play-back la sfânta liturghie, oamenii de afaceri în sutană îşi promovează, în mediul virtual, super-oferta de minuni. Argeşul se află şi el în circuitul pelerinajelor, aici aflându-se unul dintre cele 7 izvoare miraculoase! Atenţie, pentru un plus de miracol nu trebuie să rataţi niciunul, dar funcţionează numai dacă lăsaţi şi un bacşiş gras la popă!
SPAȚIU PUBLICITAR
Mănăstirea Dervent
Se spune că la această mănăstire, care se găseşte în judeţul Constanţa, Sfântul Andrei s-a oprit la mai multe ape curgătoare, pentru a-i boteza pe creştini. Legenda popească spune că apostolul a lovit cu toiagul o piatră din care a ţâşnit apa sfântă.
Biserica "Buna vestire"
În acest lăcaş de cult vin sute de credincioşi care cred în puterile miraculoase ale izvorului din apropiere. Minunea ar fi fost descoperită în 1863, când a fost ridicată biserica.
Manastirea Ghighiu
În ziua Izvorului Tămăduirii, aici vin sute de credincioşi pentru a lua apă de la izvorul binecuvântat. Nu de un sfânt, ci de oamenii mănăstirii.
Manastirea Glavacioc
Mănăstirea Glavacioc este situată în judeţul Argeş. Aici s-ar afla cel mai cunoscut izvor minune din România. Apa ţâşneste chiar de sub altarul bisericii şi se scurge la poalele colinei. Se spune că Vlad Vodă Călugărul a băut apă din acest izvor şi s-a vindecat de o boală la stomac.
Mănăstirea Brâncoveni
La izvorul din această mănăstire, care se află în judeţul Olt, se spune că a fost vindecat Matei Basarab. De atunci, mii de pelerini vin în fiecare an pentru a lua apă.
Alte două izvoare făcătoare de minuni se află la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, descoperit în anul 1500, dar şi la Mănăstirea Horaicioara, din judeţul Neamţ.