Guvernul acesta încearcă în ultima vreme să cârpească sărăcia. Îi taie săracului un petec de la poalele cămășii și i-l pune la guler, că acolo trage curentul mai tare. Sunt pline rețelele de socializare de ironii, mai fine sau mai groase, la adresa celor 50 de bani din prețul benzinei.
De câteva zile, seniorii cu pensii sub 2000 de lei au început să primească voucherele de 250 de lei sub forma unui card pentru a-și procura alimente sau o masă caldă, pentru a-și mai ușura traiul de zi cu zi. Admitem că până aici, intenția este lăudabilă, dincolo de izul ei (pre)electoral, populist etc. Dar, de aici încolo, ceața e deasă rău.
Ca de obicei, măsura a fost luată pe genunchi, în grabă mare, fără a fi pregătiți cei peste două milioane și jumătate de beneficiari. Pensionarii din București și din orașele mari știu îndeobște ce e acela un card, ce înseamnă un cod PIN și cum se utilizează sau, dacă nu știu, au la în apropiere un fiu, un nepot, un vecin binevoitor care să-i îndrume. Dar octogenarul singur din vârful Apusenilor? El cum se descurcă? Lasă, că lucrurile încă nu sunt clare încă pentru nimeni și se așteaptă schimbări de la o zi la alta și de la o oră la alta.
SPAȚIU PUBLICITAR
Județele sunt repartizate la trei mari firme emitente de vouchere, iar fiecare dintre acestea are lista proprie cu magazine și restaurante unde pot fi folosite acestea. De pildă, în București pensionarii pot mânca prăjituri sau o masă caldă la KFC, Pizza Hit, Spring Time Fast Food etc. Și totuși, un pensionar cu 1400 de lei, nu cred că e dornic să cheltuie acest ajutor în câteva vizite la fastfood și la cofetărie, ci mai curând ar cumpăra pe câte o lună făină, ulei, carne, cartofi și zahăr de la supermarket.
Dar, surpriză, tocmai la București (încă) nu sunt pe listă Auchan, Lidl, Kaufland, Mega Image, Carrefour etc. Care sunt interesele și ale cui se va afla probabil în timp, dar nu la timp. Lumea a început să se revolte, deocamdată mocnit, dar probabil că în Capitală, cel puțin, situația se va reglementa cât de cât.
În țară, în schimb, lucrurile nu sunt deloc clare și despre vreo organizare de protest nici nu poate fi vorba. Și cei care știu să se informeze pe internet nu află mai nimic de unde pot să-și ia alimentele de bază, de cei din satele fără electricitate și apă curentă nici nu se mai pune problema.
În concluzie, avem de a face cu încă o formă fără fond. S-ar putea redacta un adevărat dicționar stufos al formelor fără fond din România. Guvernul a bifat încă o binefacere cu care se laudă la televizor, dar care binefacere deocamdată nu folosește nimănui. Ne aflăm la nivelul întrebării: Avem niște vouchere, cum procedăm?
