Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale.

 „Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. (…) Ca să ştii să scrii şi să vorbeşti corect limba română înseamnă că trebuie să mai şi citeşti.  „Mi-ar place“, „capabilităţi“ şi „cunoştiinţe“ sunt câteva dintre greşelile frecvent întâlnite de angajatori în CV-urile tinerilor care intră în câmpul muncii, iar cunoaşterea deficitară a limbii române este o provocare şi pentru profesorii universitari.

Am propus, la un moment dat, să introducem în planul de învăţământ limba română. Din păcate, acordăm o atenţie din ce în ce mai redusă modului în care ne exprimăm. Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. La final era formulat simpatic: <Să dea Domnu? să iau examenul şi un smiley face>. Să reluăm problemele de gramatică la facultate e tardiv, la 18 – 20 de ani e greu să le spui studenţilor cum se vorbeşte şi cum se scrie, încercăm să îi corectăm diplomatic.“, a spus conf. univ. dr. Ionela Costică, decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Statul oferă avantaje atât pentru angajatori, cât și pentru angajați

Legislația românească prevede câteva beneficii care pot fi în avantajul angajatorului, cât și al angajatului, în funcție de specificul societății, domeniul de activitate și de respectarea sau nu a condițiilor prevăzute.

Deducerea personală

Pentru persoanele care au contract individual de muncă, cu un venit brut sub 3600 lei pe lună, se poate acorda deducerea personală. Beneficiul acestei deduceri este că, o parte din impozitul pe salariu nu va mai ajunge la stat, ci va fi reflectat în salariul net al angajatului.

Deducerea se face in funcție de numărul persoanelor pe care angajatul le are în întreținere (soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar) și de valoarea venitului brut al angajatului, astfel se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv.

• pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 510 lei

• pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 670 lei

• pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 830 lei

• pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 990 lei

• pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 1.310 lei.

Pentru a beneficia de această deducere personală, angajații trebuie să depună la angajatorul la care dețin funcția de bază, o declarație pe prorie răspundere în care să menționeze faptul că se încadrează în condițiile obținerii deducerii, dar și datele privind persoanele pe cale le are în întreținere.

Persoanele care au un venit brut de peste 3600 lei, nu beneficiază de această deducere.

Programatorii pot obține și ei scutirea de impozit

Societățile care activează în domeniul IT și au ca obiect de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821; 5829; 6201; 6202; 6209 precum și dacă mai sunt respectate încă câteva condiții, pot aplica pentru salariați scutirea de impozit pe veniturile de natură salarială.

SPAȚIU PUBLICITAR

Pe lângă condițiile de mai sus, cumulativ trebuie să se mai încadreze și în următoarele șiposturile pe care sunt angajați corespund listei cuprinzând ocupațiile menționate mai jos

• postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigramă angajatorului, cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

• dețin o diplomă de bacalaureat, sau un document de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educatiei Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate;

• dețin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau dețin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, și prestează efectiv una dintre activitățile prevăzute în anexa;

• angajatorul a realizat în anul precedent venituri care au o valoare de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 EUR (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit;

• angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creație de programe pentru calculator.

Scutirea de impozit pentru persoanele cu handicap

Codul Fiscal prevede faptul ca persoanele cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din>

• activități independente;

• drepturi de proprietate intelectuală;

• salarii și asimilate salariilor;

• pensii;

• activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Astfel că, angajatorii care au angajați persoane cu handicap trebuie să ia în calcul acest beneficiu și să-l aplice ca atare.

Indemnizatia de inserție

Conform modificărilor legislative, începând cu data de 17.05.2021 a fost abrogată prevederea referitoare la obţinerea de venituri supuse impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi în vederea acordării stimulentului de inserție până la 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi.

Au fost introduse două cuantumuri ale stimulentului de inserție, de 1500 lei, respectiv 650 lei, în funcție de data realizării de către persoana îndreptățită, de venituri supuse impozitului , astfel:

• 1500 lei, în situaţia în care solicitantul realizează venituri supuse impozitului înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi; se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilități. Ulterior, cuantumul stimulentului de inserție este de 650 lei până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi.

• 650 lei, în situaţia în care solicitantul realizează venituri supuse impozitului după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi; se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu handicap.

Angajarea șomerilor și a absolvenților

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc lunar de la bugetul de stat, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o suma în cuantum de 2.250 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioada nedeterminată, șomeri de peste 45 de ani, șomeri care sunt parinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar de la bugetul de stat, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Scutirea de la plata contribuțiilor la nivelul salariului minim

Pentru angajații cu contracte individuale de muncă cu timp parțial ale caror venituri sunt sub salariul minim pe economie de 1.900 lei, angajatorii suportă diferența de contribuții sociale până la nivelul salariului minim pe economie.

Există însă și câteva excepții de la regula de mai sus, angajatorii nu vor suporta diferența de contribuții sociale până la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații care se află în urmatoarele situații:

• sunt elevi sau studenți, cu varsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de scolarizare;

• sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;

• sunt persoane cu dizabilități carora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi;

• au calitatea de pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limita de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi / statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită într-unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

• realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a doua sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel putin egală cu salariul minim brut pe țară.