Brașov, 24 iulie 2024. Plantele străine invazive devin o problemă tot mai mare pentru mediu și pentru oameni, atrage atenția Fundația Conservation Carpathia. Aproximativ 400 de specii de plante străine invazive au fost identificate în România, opt dintre acestea fiind răspândite și în sud-estul Munților Făgăraș. Fundația recomandă populației să limiteze și să prevină răspândirea acestor plante, un prim pas fiind cultivarea în grădini a speciilor de plante decorative autohtone și un management mai atent al resturilor vegetale și evitarea aruncării acestora în natură, mai ales pe malul râurilor.
În ultimii ani, speciile de plante străine (sau alogene) invazive au devenit o problemă tot mai prezentă la nivel mondial. Sunt acele specii de plante care nu sunt native într-un ecosistem, adică nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activității oamenilor. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. Intensificarea și globalizarea activităților umane și turismului, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice semnificative. Aceste plante se răspândesc rapid, perturbă echilibrul ecologic și afectează negativ agricultura, producția de alimente și sănătatea umană.
„Introducerea unei specii străine poate fi realizată intenționat de către om, adesea fără a cunoaște impactul asupra mediului natural local. Un exemplu frecvent întâlnit este cel al plantelor ornamentale, precum troscotul japonez (Reynoutria japonica), care a „evadat” din grădini și s-a răspândit, înlocuind specii autohtone valoroase pentru menținerea echilibrului natural. Coridoarele de anini, esențiale pentru fixarea malurilor și prevenirea dezastrelor naturale, sunt deosebit de vulnerabile la invazia speciilor străine. De aceea, am început activitățile de eliminare de-a lungul râurilor. În sectoarele invadate, aceste plante duc în timp la eliminarea speciilor native, reducând biodiversitatea și favorizând dezechilibrele ecologice,” a declarat dr. biolog Oliviu Grigore Pop, Fundația Conservation Carpathia.
Speciile invazive identificate
Fundația Conservation Carpathia a identificat până în prezent opt specii de plante străine invazive în aria de proiect, situată în sud-estul Munților Făgăraș, pe o lungime de peste 170 de kilometri pe Valea Dâmboviței, Râul Târgului, Valea Vâlsanului, Valea Doamnei și pe doi afluenți ai lacului Vidraru.
Plantele identificate sunt:
- troscotul japonez
- bunghișorul american
- slăbănogul himalaian
- napul porcesc
- mărită-mă mamă
- sânzienele de grădină (sânziene canadiene)
- slăbănogul cu flori mici
- crinul portocaliu.
Acțiuni de combatere
Începând cu anul 2020 și până în prezent, echipele fundației au desfășurat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive pe văile râurilor, pe o lungime de 157 de kilometri. Aceste acțiuni au implicat metode prietenoase cu natura, cum ar fi cosirea, dezrădăcinarea și tăierea plantelor invazive, fără utilizarea substanțelor chimice.
SPAȚIU PUBLICITAR
Pentru o analiză detaliată, dr. biolog Oliviu Grigore Pop a coordonat un studiu științific pe 164 de kilometri de-a lungul principalelor văi din zona Munților Făgăraș. Acest studiu face parte din proiectul LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”.
Pe baza rezultatelor studiului, Fundația Conservation Carpathia a elaborat un plan de acțiune pentru controlul și limitarea speciilor invazive. Acțiunile vor continua până când extinderea acestor specii va fi redusă cu cel puțin 50%.
Impactul speciilor invazive
Speciile de plante străine invazive, introduse adesea intenționat în grădini pentru aspectul lor ornamental, pot provoca daune semnificative.
„Zonele de vegetație de-a lungul râurilor Dâmbovița și Argeș sunt grav afectate de exploatările forestiere, pășunatul excesiv și schimbările climatice, facilitând astfel invazia plantelor străine. Aceste plante se dezvoltă rapid și înlocuiesc specii valoroase pentru ecosistem. De multe ori, plantele străine invazive sunt aduse intenționat pentru decor, dar, o dată ce s-au aclimatizat, ele provoacă dezechilibre ecologice semnificative. După ce sunt cultivate în grădini, aceste plante se înmulțesc și ajung să scape în natură. Problemele sunt amplificate de practici greșite, cum ar fi cosirea neregulată a pajiștilor, lăsarea solului decopertat și aruncarea resturilor vegetale care conțin plante invazive. De exemplu, troscotul japonez poate crește chiar și prin asfalt sau ciment din cauza rizomilor săi extrem de rezistenți. Deoarece aceste plante nu au dușmani naturali și se răspândesc rapid, intervenția umană este esențială pentru a controla și limita impactul lor”, a mai precizat dr. biolog Oliviu Grigore Pop.
Ce putem face?
Pentru a preveni și a controla răspândirea plantelor străine invazive, sunt necesare următoarele acțiuni:
- Prevenirea introducerii speciilor străine cu potențial invaziv în grădini și natură. Plantați în grădini specii native sau specii ornamentale care nu au potențial invaziv. (albăstrele, crăițe, măceș, păducel, soc etc.)
- Limitarea extinderii speciilor deja instalate.
- Informați-vă despre potențialul acestor specii de plante și despre cum le puteți combate, dacă deja le aveți în grădini. Nu aruncați în natură resturile vegetale provenite din grădini.
- Potrivit studiilor, în România au fost identificate până acum 396 de specii de plante străine invazive sau cu potențial invaziv.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud‑estul Carpaților Meridionali, achiziționându‑le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.
Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.