Doctorul Radu Țincu, medic ATI la Spitalul Floreasca din București, a adus lămuriri pe tema declarației oficialilor americani din domeniul sănătății care au precizat că adenovirusul ar putea fi cauzat deja un focar de hepatită severă.

Cei nouă copii cu hepatită acută severă, dintre care trei au suferit insuficiență hepatică, au fost testați pozitiv pentru adenovirus și niciunul dintre ei nu a avut antecedente de infecție cu COVID-19, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

„Adenovirusul de tip 41 nu este de obicei cunoscut ca o cauză a hepatitei la copiii altfel sănătoși și nu a fost găsită nicio legătură epidemiologică cunoscută sau expuneri comune în rândul acestor copii.

Adenovirusul este un virus pe care copiii îl contactează frecvent şi care determină simptomatologie digestivă. Medicul spune că este posibil ca cei infectați să aibă o problemă de imunitate dar nu exclude și posibilitatea ca adenovirusul să fi suferit mutații care l-a făcut mult mai agresiv pentru zona hepatică.

Cei mai mulți copii diagnosticați în întreagă lume cu această hepatită misterioasă au fost confirmați şi pentru adenovirus, dar nu toţi din păcate. Ceea ce pune sub semnul întrebării dacă întradevăr singura cauză a acestei hepatite misterioase este această infecţie cu adenovirusul 41.

În discuție rămân şi alte ipoteze cum ar fi afectări ale imunității, unele dintre ele  determinate chiar de lockdown, ceea ce este explicabil.

Marea Britanie care a avut o perioadă foarte lungă de lockdown în care copiii nu au mai relaționat cu ceilalți şi, din punct de vedere imunologic, este posibil să existe o scădere a imunității pe anumite paliere virale.

O altă ipoteză de lucru ar fi să fie un alt adenovirus mutant care să nu fie în cele 41 şi sigur se mai ia în calcul după ultimele declarații din ultimele zile să fie vorba de un SARS-CoV-2 mutant însă această ipoteză este cu atât mai puţin posibilă”, a precizat dr. Radu Ţincu.

Ce ar trebui să mai ştie părinţii

,,Dacă luăm în calcul varianta adenoviruslui este clar că este infecţie pe cale orală. Igiena mâinilor, igiena alimentară, să fie extrem de atenți la simptomatologia digestivă cu greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale, iar când această simptomatologie apare să ia legătura cu medicul de familie.

Următoarea etapă care duce spre hepatita acută este îngălbenirea pielii, colorarea urinii şi decolorarea scaunului. Dacă unul din aceste simptome apare să se prezinte de urgenţă la spital pentru evaluarea de specialitate”, a mai adăugat dr. Radu Ţincu.

Un alt punct de vedere interesant este cel al medicului Mihail Pautov, pe care vă invităm să-l urmăriți în materialul video de mai jos.

Până la 21 aprilie, OMS a anunţat că au fost raportate cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută, în 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi în statele Unite.

Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).

Ulterior, alte patru suspiciuni au apărut în România.