Un altfel de „Fenomen Pitești”, anihilarea personalității istorice și arhitecturale a orașului

Recentul scandal de la București, declanșat după ce mafia imobiliară a încercat să-și facă mâna Greblă (Toni Greblă) peste zonele protejate ale Capitalei și să radă tot, case istorice, parcuri, spații verzi, întru betonarea acestora, aduce în prim plan o boală de care suferă mai toate orașele României, în special cele din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, lipsa de respect față de zonele istorice ale acestora. Piteștiul nu face nici el excepție de la această „regulă”, ba, am putea spune că este un exemplu de nepăsare și ignoranță.

Cine a citit lucrarea Eugeniei Greceanu intitulată „Ansamblul urban medieval Pitești”, reeditată în 2007, a putut afla că cea mai mare parte a ceea ce ar fi putut reprezenta zestrea arhitectural-istorică a Piteșiului a fost distrusă sau compromisă de comuniști. Se spune în deschiderea lucrării, sub semnătura directorului de atunci de la Cultură, Bogdan Cioabă, că nu mai puțin de 90% din ceea ce s-ar fi putut păstra din Piteștiul istoric a fost distrus înainte de 1989, iar 90% din procentul de 10% rămas s-a distrus după 1990. Și, grație administrațiilor besmetice care au condus și conduc orașul, dar și „investitorilor”, lucrurile continuă în aceeși direcție. Putem vorbi, așadar, fără să fie considerat exagerat câtuși de puțin, de un „Fenomen Pitești” în privința anihilării personalității istorice și arhitecturale a orașului.

Anunțat la un moment dat cu surle și trâmbițe, noul Plan Urbanistic General (PUG) al Piteștiului pare să fi intrat de ceva vreme într-o zonă crepusculară, așa cum se întâmplă de altfel cu mai tot ce se trâmbițează în orașul nostru. Acesta ar putea, dacă s-ar dori, să statuteze și delimitarea unor zone protejate ale orașului care să nu cadă sub buldozerele „investitorilor” care vor să-și treacă pe persoană fizică fiecare centrimetru pătrat al Piteștiului. De ce se tot întârzie cu acest PUG? Răspunsul ni l-a dat chiar cineva din administrația locală: „A spus doamna care face PUG-ul în direct că ea îl face în urma solicitărilor de la  investitori privați…”. Capisci? Așadar, acest PUG nu se elaborează pentru că orașul are nevoie de el, pentru dezvoltarea sa și pentru a-și creiona și dobândi o personalitate proprie, ci pentru că l-au cerut investitorii privați. De ce l-au cerut? Pentru că ei vor pământ și acum Piteștiul nu prea mai are pământ pentru ei. Dar un PUG făcut „cum trebuie”, la cerere și după dictare, poate favoriza eliberarea multor terenuri care acum sunt ocupate de spații verzi sau case supraviețuitoare ale Piteștiului de altădată.

Actualul PUG datează din 1999, totodată există și un PUZ pentru zona centrală a Piteștiului cu un studiu referitor la clădirile istorice și cam atât. Nu există, în schimb, nici un PUZ Zone Protejate menit să apere de furia imbiliară clădirile istorice nedeclarate monument istoric sau alte zone care ar merita puse la adăpost. Ca atare, la ora actuală, oriunde în oraș, orice imobil istoric care nu este și monument istoric și orice clădire scoasă la cerere de pe lista acestor monumente pot fi demolate fără probleme.

Ce-ar mai fi de spus în aceste condiții? Bine că străbunii noștri n-au așezat orașul sub munte pe unde sunt acum unele cabane. Dacă era așa, avalanșe precum cele de sâmbătă și duminică ar fi scutit de multe bătăi de cap „investitorii” care acum stau cu creionul pe harta orașului să-și împartă zonele de influență și să-i traseze noul PUG. Ce să-i faci, așa sunt avalanșele astea, lovesc întotdeauna acolo unde nu e nevoie de ele, nimic nu e capul de capul lor…

Foto: Strada Șerban Vodă, actuală Victoriei, anul 1940