Prima oară am văzut -o prin vară , la un meci de pregătire, se făcuseră deja primele transferuri, am remarcat-o doar fiindcă era o figură nouă în echipă și apoi, stând exact în spatele porții pe care o apăra n-aveam cum să n-o remarc . Sunt sigur că ea nu m-a văzut pe mine, și nu fiindcă stătea cu spatele la tribuna în care eram eu, ci pentru că era în lumea ei, concentrată numai și numai la meci. Făcând parte, ca voi toți, dintr-un popor de semiprofesionişti care, altfel, se pricepe la orice, de la politică la fotbal și de la Legile Justiției la tenis, m-am mirat, cumva, și mi-am zis “aoleu, ce pătrunsă e fata asta de meci, ce-o fi cu ea, la urma urmei e doar un prăpădit de meci amical…”
La pauză îmi amintesc că n-a plecat cu colegele ei la vestiare, a rămas rezemată de un perete al sălii cu capul pe genunchi, stană de piatră și a stat așa până a început repriza a doua
SPAȚIU PUBLICITAR
Aveam să aflu, peste câteva zile, că era foarte supărată pe colegele ei care jucaseră cam prost faza de apărare… Băi , nene, ce-i cu fata asta, de unde a venit ea și ce vrea ea de la viață, în general și de la handbal, în special? E genul ăla de fată căreia nu îndrăznești să-i faci vreun compliment, nu fiindcă ţi-ar răspunde, absurd, printr-un stretching dinamic, atât cât să-ţi închidă unghiul, ci pentru că pur și simplu s-ar putea să nu te audă, ea are treabă, n-are vreme de prostiile tale. E mereu încruntată, dar nu prea, după ce mai ia câte un gol aruncă mingea spre centrul terenului cu furia justițiarului în război cu sistemul și poarta aia e ce are ea mai scump pe lume că doar de-aia o apără cu atât de mare pasiune.
Doamnelor și Domnilor, ea e Diana Diaconu, zisă D.D. sau Didi, portarul titular al echipei CS Dacia Mioveni 2012, care mi-a demonstrat la meciul de ieri, câștigat cu 28-22 împotriva rivalei Național Râmnicu Vâlcea, că ar putea fi unul dintre actorii principali în filmul visului promovării în Liga Florilor. A apărat 14 șuturi spre iubita ei poartă și le-a turnat vâlcencelor plumb în încheieturi încă de la începutul meciului, arătându-le cine e șefa, asta fiindcă portărița celor din Vâlcea, o mare speranță, din câte am înțeles, n-a fost ieri decât o anonimă subordonată.
SPAȚIU PUBLICITAR
P.S. Felicitări mari întregii echipe de la Mioveni, pe care am văzut-o ieri în primul meci cu adevărat tare și pe care l-a câștigat pe cât de greu, pe atât de firesc, cu o echipă a vâlcencelor care a demonstrat că știe jocul.
P.P.S. Norica, Ana, sper că sunteți bine și că accidentările de ieri nu v-au făcut prea mult rău.
BRAVO!
Citește și Handbal feminin, Divizia A: Dacia din Mioveni a fost peste Național