Hai să ne gândim aşa: Ilie Moromete a trăit două drame grele, cumva una după alta, o dată fuga celor trei fii la Bucureşti, cu tot cu oi, iar apoi colectivizarea, făcută chiar de Niculae, ajuns activist de partid la Siliştea Gumeşti; nu înţelegea cu ce va merge mireasa la biserică în alai, dacă tractorul va înlocui calul. Adică, va merge cu tractorul? Are chiar o idilă, la bătrâneţe, chestie care o scoate din minţi pe Catrina, care pleacă, o vreme, de-acasă.
Niculae Moromete, inadaptatul, abandonează după 3 ani Şcoala Normală, face Şcoala de Partid şi e trimis să impună colectivizarea în satul natal. Fiindcă nu poate preveni conflictele din sat, e sactionat pe linie de partid, renunţă la activismul politic şi se face inginer horticultor. Îl regăsim în “Marele Singuratic”, unde-şi înjură, frumos, iubita: “Auzi, maică-ta sărbătoreşte Paştele?”
Paraschiv fuge la Bucureşti cu oile lui tat-su, devine sudor, se însoară, dar moare curând de tuberculoză.
Nilă, ăla de stătea cu capul între urechi, uimit de decizia lui Ilie Moromete de a tăia salcâmul, fuge şi el la Bucureşti, lucrează o vreme in construcţii, apoi devine portarul unui bloc şi moare pe front la Cotul Donului.
Achim şi însoţeşte fraţii fugari la Bucureşti, îşi deschide un magazin care va fi însă, curând, naţionalizat. Pe toţi cei trei fraţi îi regăsim în “Delirul”.
Victor Bălosu, fiul lui Tudor care voia să-i cumpere salcâmul lui Moromete, se face legionar şi vine în sat să impună legea. Îl omoară în bătaie, tot în “Delirul”, (la un fel de stâlp al infamiei) pe Dumitru lui Nae, personajul care vorbea atât de tare că se auzea dintr-un capăt în altul al satului ce spunea el acolo.
Polina (fiica lui Tudor Bălosu) trăieşte o minunată poveste de dragoste cu Birică şi fuge cu acesta, lucru cu care Bălosu senior nu se împacă niciodată, îi da în judecată, câştigă procesul, iar cei doi dispar pentru totdeauna din sat. Împreună…
D-aia zic, domnu’ Pleşu… Vorbeşte matale cu scenariştii de la Las Fierbinţi, când or termina serialul, să le găsească personajelor nişte destine demne de o operă artistică, fiindcă doar aşa vei putea calma hipsterimea oripilată şi intelighenţia violată de sinceritatea nefardată de a fi mărturisit că vă place “Las Fierbinţi”.
