În contextul noului scandal legat de legiferarea alăptării în public, progresiştii care consideră acest act drept unul primitiv şi de un exchibiţionism extrem şi scârbos au solicitat Ministerului Culturii dărâmarea uneia dintre cele mai reprezentative statui expuse în Capitală: Lupa Capitolina. Statuia Lupoaicei alăptându-i pe Romulus şi Remus, expusă pe Bulevardul I.C.Bratianu din Bucureşti, reprezintă în opinia acestora simbolul unui popor care refuză să evolueze. În locul ei, progresiştii au propus fie realizarea unei statui întruchipându-l pe Pomohaci jucându-se cu puţa în ţărâna istoriei, expresie a emancipării şi libertăţii de gândire, fie un bust (dar de la brâu în jos!) al sfinţilor părinţi care apar în noul val al cinematografiei religioase (în special seria de mare succes, care a spart toate bot-office-urile – ,,Episcopul şi seminaristul”). Vă prezentăm, mai jos, comunicatul de presă trimis pe adresa redacţiei de către Organizaţia Tinerilor Alăptaţi doar cu Biberonul:
,,În atenţia Ministerului Culturii
Domnule ministru, prin intermediul acestei scrisori deschise vă solicităm, în regim de urgenţă, distrugerea statuii Lupa Capitolina, sculptură retrogradă care umple de ruşine o Capitală care se vrea a fi una europeană.
Nu trimiterile în zona de zoofilie ne îngrijorează, căci trăim într-o societate liberă unde fiecare are dreptul să sugă de unde vrea, ci faptul că hrănirea naturală (şi de la mai multe ţâţe!) este prezentată ca pe o virtute. Alăptarea nu mai este o virtute încă de la apariţia laptelui praf, inventat de atâtea generaţii tocmai pentru ca mamele să iasă în sfârşit din primitiva epocă a mulgerii, atribut ce ar trebui să fie particular doar animalelor. Din aproape aceeaşi raţiune, naşterile naturale au fost înlocuite cu cezarienele, căci nu poate fi decât un act de barbarie, de masochism, de automutilare, încrâncenarea cu care unele femei încă mai vor să sfideze legile fizicii şi să scoată pe un orificiu minuscul ceva ce îi depăşeşte şi de 1000 de ori diametrul.
Înainte de a fi mamă, femeia are dreptul la a rămâne femeie în continuare: cu ţâţele ferme, nu cu ele atârnând atât de inestetic până în zona ombilicului, afectate nu doar de forţa gravitaţională, ci şi de forţa cu care pruncii pompează laptele din ele; cu aparatul reproducător la standarde care să satisfacă partenerul de viaţă, nu să-l împingă invariabil către alte femei care au înţeles că, înainte de toate, sunt oameni, nu aparate de reprodus.
Am asistat la multe scene în care mamele îşi expuneau intenţionat sânii, sub pretextul că trebuie să-şi hrănească pruncul care parcă intenţionat plângea pentru a atrage atenţia, fiind, întrucâtva, complice. Alăptătoarele ştiu foarte bine că acest gest vulgar este unul cu conotaţii vădit erotice şi că, deşi trăim într-o lume suprasaturată de ţâţe goale, buci şi sex cât cuprinde, o ţâţă în plus, expusă unde nici nu te aştepţi să dai de ea, nu constituie decât fitilul care aprinde imaginaţia privitorului într-un mod patologic.
Cercetătorii au demonstrat că alăptarea la sân nu este nici pe departe sănătoasă, căci copilul este dependent de substanţele pe care mama le transmite prin lapte. Cum poate fi sănătos laptele unei mame care sparge, la opt dimineaţa, uşile de la fast-food-uri, spre comparaţie cu laptele praf în care oamenii de ştiinţă au introdus toate vitaminele şi mineralele necesare unei dezvoltări impecabile. În plus, un copil hrănit la biberon nu va dezvolta acea dependenţă nesănătoasă faţă de părintele său, urmând ca în viitor să fie un tânăr independent, de succes, cu autonomie 100%. Mai mult decât atât, psihanaliştii au descoperit faptul că un băiat alimentat la sân va avea tentaţia toată viaţa să revină la origini, lucru care explică şi de ce numeroase generaţii de bărbaţi s-au uitat şi continuă să se uite, aproape inconştient, după ţâţe. Abia după apariţia biberonului, bărbaţii au îndrăznit în sfârşit să ridice privirea, fără a se simţi vinovaţi, şi către semenii lor la fel de meritorii, bărbaţii, lucru care reprezintă un real progres la scara istoriei.
Omenirea tocmai a inventat teleportarea primelor particule şi, probabil, în viitorul apropiat va fi teleportat şi primul om. Punem pariu că şi atunci când vom ajunge în punctul ca oamenii să se teleporteze în mod curent absolut oriunde, inclusiv pe alte planete, alăptătoarele tot o bancă din parc vor alege, una cât mai expusă trecătorilor, instigând la primitivism şi porniri animalice.”
P.S.: Nu că nu ar putea fi adevărat, dar acesta este doar un pamflet scris de o femeie care alăptează (şi în public, dar cu discreţie, nu chiar pe cea mai expusă bancă din parc).
