Dacă este să am o satisfacție, una cât de mică, e că Viorica Vasilica Dăncilă nu va mai fi premierul României. Prezența unui om de o asemenea factură într-o astfel de demnitate mi s-a părut a fi o maximă umilință, o pată pe obrazul unei țări care nu e chiar una de proști făcuți grămadă. România are, într-adevăr, o pătură consistentă de indivizi manipulabili, dar nu toți românii sunt așa.
Vor veni și inevitabilele dezamăgiri. Îl vom vedea pe Orban cum se va îngurguța cu tot alaiul de parveniți, îi vom vedea și pe useriști dându-și cu stângul în dreptul, îl vom vedea și pe vicleanul Ponta cu învârtelile lui de doi bani, încercând să pună mâna pe PSD, el și gașca lui de neînțărcați… Dar măcar nu ne va mai fi atât de scârbă… Atât de rușine… Măcar proasta clasei nu va mai fi ștampila pe fruntea țării ăsteia nepermis de tolerantă cu toate lichelele.
A trecut moțiunea. Uraaa! Uraaaa! Aproape… uraaa!
