Guvernul a aprobat luna trecută un act normativ care stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, finanțarea și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România. Regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane urmează a fi stabilite printr-un act normativ special.

În Argeș, nimeni nu se agită prea tare. Unora le este teamă că își vor pierde influența și controlul, alții că vor fi înghițiți de către municipii sau că vor deveni o anexă a acestora. Peste tot în Europa, însă, zonele metropolitane au venit la pachet cu servicii de calitate și un nivel de trai mai ridicat, datorită fondurilor generoase care sunt puse la dispoziția entităților asociative.

Ce spune actul normativ care reglementează zonele metropolitane

Potrivit actului normativ, fiecare zonă metropolitană va avea organe proprii de conducere: adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care va pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din contabili autorizați sau experți contabili).

Bucureștiul se va putea asocia cu localitățile din județul Ilfov. Municipiile reședință de județ se vor putea asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune (primele două coroane urbane, însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul), în timp ce alte municipii decât reședințele de județ se vor putea asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune (prima coroană urbană, însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Zonele metropolitane ar putea avea următoarele atribuții:

• elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare metropolitană, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul urbanistic general al zonei metropolitane;
• elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
• asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
• elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei parți a acestuia;
• elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
• oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților publice locale ale unităților administrativ-teritoriale membre;
• gestionează serviciile publice stabilite conform statutului și actului constitutiv;
• promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Zonele metropolitane se vor finanța prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru va putea stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele activități ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane va fi pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente vor putea să-și păstreze delimitarea actuală.

Contribuabilii cu domiciliul în metropolă urmează să vireze impozitul pe venit la modul urmptor: 30% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații; 70% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii plătitori ai impozitului pe venit.

Zona semi-metropolitană Pitești. ,,Este destul de mare reticența și e un pic de frică să nu-și piardă influența”

Chiar dacă până în prezent nu a existat legislație care să reglementeze zonele metropolitane, în România funcționează multe entități asociative cu titlul de zonă metropolitană. Astfel, multe municipii reședință de județ au reușit să-și dezvolte în zonele metropolitane numeroase parcuri industriale care au creat locuri de muncă pentru locuitori din toate localitățile arondate. De asemenea, datorită zonelor metropolitane au reușit să-și pună la punct infrastructura rutieră sau să se dezvolte din punct de vedere turistic.

În Argeș, orgoliile, indiferența sau temerile edililor au făcut să avem o zonă… semi-metropolitană, dezvoltată în jurul serviciilor de apă-canal, salubritate și, mai nou, transport.

Până la acest moment nu s-a purtat nicio discuție pe marginea unei zone metropolitane în adevăratul sens al cuvântului.

,,Deocamdată nu s-au reluat discuțiile cu primarii pe marginea formării unei zone metropolitane. S-a vorbit doar din perspectiva aceasta de transport metropolitan, dar și aici sunt reticențe din partea unor primării gen Moșoaia sau Albota. Din câte știu, este destul de mare reticența și e un pic de frică să nu-și piardă influența, bugetele… Ar trebui să ne punem la aceeași masă și pe partea de parc industrial, pentru că Piteștiul are și nu prea are unde să-l facă, și pe partea de deșeuri, și pentru un viitor spital. Acum facem studiul de oportunitate pentru trenul metropolitan care să treacă prin Ștefănești, Bascov, Mărăcineni și Mioveni. O să încerc să ridic subiectul, dar să vedem dacă avem cu cine să discutăm. Sunt multe reticențe.” ne-a declarat viceprimarul Piteștiului, Mihai Mihăilescu.

Primarul din Bascov: ,,Mulți colegi de-ai noștri s-au ferit, au crezut că peștele cel mare îl înghite pe cei mic”

La Bascov, localitate învecinată cu Piteștiul, nu pare a fi nicio reticență, din contră. Primarul Gheorghe Stancu a amintit că a fost unul dintre promotorii zonei metropolitane în urmă cu ceva ani, doar că Domnia Sa nu prea a avut cu cine să discute. Edilul spune că Bascovul, care a aderat de curând și la transportul metropolitan, ar putea juca în continuare rolul de zonă propice pentru dezvoltarea de parcuri industriale care să asigure locuri de muncă pentru întreaga zonă.

• ,,În ciuda discuțiilor care au existat, eu am fost unul dintre promotorii zonei metropolitane acum cinci-șase ani de zile. Am ajuns până la hotărâri judecătorești. Până acum am avut un vid de legislație pe zona metropolitană, sper ca de aici înainte să se schimbe acest lucru. Zona metropolitană e un rău necesar în toată lumea. Eu am colegi în Ungaria care se află în zona metropolitană și au accesat fonduri europene și s-au dezvoltat. Avem înfrățire cu localități din Italia aflate în zone metropolitane care sunt foarte dezvoltate.
• La noi, în România, conceptul acesta s-a rezumat la Asociații de Dezvoltare Intercomunitare. Avem un fel de semi-zonă metropolitană pe Apă-Canal, avem transportul în comun și mai avem un fel de ADI pe salubritate. Această semi-zonă metropolitană nu mai este, însă, suficientă.” ne-a declarat primarul Gheorghe Stancu.

Potrivit acestuia, are și colegi primari care sunt în continuare reticenți.

• ,,Mulți colegi de-ai noștri s-au ferit, nu vreau să dau nume. Au crezut că peștele cel mare îl înghite pe cei mic. Nu este adevărat. Problema e că nu poți să te mai dezvoli în afara unei astfel de zone. Orașele nu mai au terenul propice pentru a se dezvolta, pentru a-și construi platforme industriale. La Bascov avem o platformă industrială de aproximativ 4000 de muncitori; aproape 2.600 sunt din Pitești. Iată, așadar, că sunt avantaje de ambele părți: orașele sufocate, fără terenuri, au posibilitatea să-și dezvolte la noi zone industriale unde să muncească și locuitorii lor. Poate că o dată cu introducerea transportului metropolitan va fi o presiune pe bugetul local, dar nu ai cum să nu mai asiguri cetățenilor un transport civilizat.” ne-a mai declarat primarul localității Bascov.

Ocolit de fondurile europene, Ștefăneștiul așteaptă și el o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului

Cu primari fie dezinteresați, fie… nepricepuți, Ștefăneștiul a stagnat ani în șir. Ar putea fi un pilon importat într-o viitoare zonă metropolitană din punct de vedere al potențialului său pe zona de parcuri industriale. De asemenea, la Ștefănești se găsesc cel puțin două obiective importante și atractive din punct de vedere turistic: Muzeul Brătianu și Muzeul Golești. Actualul primar, Nicolae Velcea, aflat la primul mandat, admite că localitatea sa a fost constant ocolită de fondurile europene. Noroc că a aderat la proiectele metropolitane care au vizat apa, canalizare și salubritatea. Edilul speră să poată adera și la transportul metropolitan, alături de Pitești, Bascov, Bradu și Mărăcineni.

,,Pe Ștefănești nu a împiedicat nimeni să se implice până acum, dar asta e viața. Sperăm ca de aici înainte să reușim să recuperăm din timpul pierdut. În primă fază intenționez să ne alipim transportului metropolitan. Nu au putut să ne ia din prima etapă, sperăm să se reușească din a doua. Până atunci, așteptăm să iasă normele de aplicare pentru zona metropolitană de care suntem interesați. Deocamdată nu știu să se fi demarat vreo discuție în acest sens.” ne-a declarat primarul Nicolae Velcea.

Bradu deja se simte… metropolitan

Primarul din localitatea Bradu, Dănuț Stroe, susține că se simte deja ca într-o zonă metropolitană. Are apă și canalizare, beneficiază de servicii de salubritate și, de la 1 septembrie, va avea și transport în sistem metropolitan. În timp ce unii colegi de primărie se tem să nu își piardă… identitatea locală, primarul din Bradu susține că l-ar încânta inclusiv varianta în care zona metropolitană ar putea funcționa pe principiul Bucureștiului, cu Piteștiul- primărie generală și restul localităților pe post de primării de sector.

• ,,Noi, Bradu, simțim că suntem în zona metropolitană, suntem ca un fel de sector al Piteștiului, în plină dezvoltare. Am beneficiat de apă și canalizare, urmează pe transport. Cu 1 septembrie vor intra autobuzele pe traseu. Discuții pe marginea formării zonei metropolitane nu am avut, cel puțin nu deocamdată, dar ar trebui să avem, pentru că această temă este foarte importantă. Știu că unii colegi se tem că primăriile mici vor fi înghițite de Pitești, dar nu se va întâmpla asta. Nu cred că Piteștiul ar înghiți zonele din jur. De ce nu am putea fi precum Capitala? Primăria Pitești ar fi Primăria Generală, iar localitățile – primării de sectoare. Mie nu mi se pare ceva ieșit din comun și cred că am avea mai multe beneficii. Nu cred că e vreun primar care să nu-și dorească mai mult pentru comunitate.” ne-a declarat primarul Dănuț Stroe.

Dezvoltarea localității Budeasa stă în zona metropolitană

Deși este o localitate mai micuță, Budeasa speră să facă parte din viitoare zonă metropolitană Pitești. Primarul Nicolae Rachieru susține că localitatea sa oferă perspective de dezvoltare pe zona imobiliară. De altfel, la Budeasa și-au construit case mulți argeșeni, inclusiv actorul Bebe Cotimanis.

,,Deocamdată nu am purtat nicio discuție pe marginea zonei metropolitane. Momentan suntem prinși pe strategia de apă și canal. Pe transport nu ne-am alăturat momentan întrucât costurile sunt foarte mari. Budeasa are transport unic și bugetul nostru nu ne-ar permite să suportăm subveția. Singuri e mai greu să ne dezvoltăm, mai ales că suntem o localitate cu buget nu foarte mare. Într-o asociere ne-ar fi mult mai bine. Eu nu am teamă că Piteștiul ne va înghiți. Și dacă s-ar întâmpla, nu ar fi niciun impediment. În definitiv, trebuie să vedem intersul localității, al cetățenilor.” ne-a declarat primarul Nicolae Rachieru.

 Proiectul de lege va fi dezbătut în regim de urgență. Puncte nevralgice

Proiectul de lege a fost depus de Guvern la Camera Deputaților, cu mențiunea că trebuie dezbătut în procedură de urgență. La o primă citire, oamenii de administrație au constatat că unele măsuri propuse ar încălca autonomia locală prevăzută de Constituție. Conform legii aflate în dezbatere, organele de conducere ale zonelor metropolitan sunt constituite din trei entități – Adunarea Generală, Consiliul Director și Comisia de Cenzori. Adunarea Generală adoptă, potrivit proiectului guvernamental, hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre, Aceste hotărâri se adoptă cu votul a cel puțin 72% din membrii Adunări Generale.

Ei bine, această prevedere este desființată, însă, în avizul dat deja de către Consiliul Legislativ, Aviz favorabil, dar cu unele observații, printre care și aceasta. Prevederea criticată face obiectul articolului 7 din proiectul de lege  – „prin hotărâri a autorităților deliberative, UAT-urile pot mandata zonele metropolitane să exercite pe seama și în numele lor unele atribuții aflate în competența lor”.

Consiliul Legislativ atrage atenția că această măsură propusă este susceptibilă a aduce atingere principiului autonomiei locale, consacrat de articolul 121 din Constituția României.