1,5K
Cel putin 90 de localitati din Romania nu isi acopera in prezent nici macar o patrime din cheltuielile administrative (salarii angajati si alesi, respectiv minime cheltuieli de functionare), desi Guvernul le-a transferat, doar in ultimul an din Bugetul de Stat, aproximativ 300 milioane de lei. Asta nu impiedica, insa, comunele sarace sa faca cheltuieli care depasesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile sa le colecteze, preferand sa exercite incontinuu presiune pe Consiliile Judetene si pe Guvern, pentru a obtine bani prin diferite alte canale. In ultimii 10 ani, au aparut peste 22 de asemenea localitati noi din ambitia politica a unor parlamentari inconstienti, unele dintre ele neavand, in mod evident, capacitate sa reziste economic nici macar la limita de jos.
Si in Arges avem o serie de localitati care nu isi pot acoperi din veniturile proprii nici macar un sfert din cheltuielile de functionare. Este vorba de Babana (15% ponderea veniturilor proprii in totalul cheltuielilor), Caldararu (20%), Poienarii de Arges(21%) si Recea (25%).
In contextul discutiilor despre regionalizarea Romaniei, Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Guvernului sa opreasca finantarea acestora din Bugetul de Stat pana cand vor fi in situatia de a decide singure (prin referendum) asupra contopirii cu localitati invecinate, diversificarii surselor de finantare, etc. ,,Fiecare localitate isi decide soarta in masura in care dispune de minime resurse financiare proprii pentru acoperirea cheltuielilor imperative. Politica paguboasa practicata de toate Guvernele Romaniei de pana acum – de a trimite bani unor localitati incapabile sa incaseze contributiile de la propriii locuitori – este profund incorecta fata de toti cetatenii acestei tari care fac eforturi sa isi plateasca taxele si impozitele locale.
Romania are astazi aproape 3.200 de localitati (mai multe decat Polonia – 2.800, la o populatie dubla), tara noastra incapatanandu-se sa nu canalizeze resursele publice (interne si externe) catre anumite zone in care sa existe si concentrare de populatie pentru a se atinge un impact sporit, ci in cele mai indepartate catune, cu cateva gospodarii carora li s-a cerut totusi sa aleaga primarul si un intreg aparat administrativ. Doar 10% din localitatile din Romania isi permit astazi sa acopere integral din venituri proprii (impozite si taxe locale) cheltuielile de functionare (care se ridica in medie la aprox. 1 milion lei/an la o comuna).” precizeaza reprezentantii IPP.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) critica faptul ca in sistemul politic si administrativ din Romania se cultiva o dependenta financiara a localitatilor fata de aparatul si resursele centrale. Responsabilitatea fata de situatia de fata apartine administratiei centrale. Niciun Guvern nu a fost dispus sa isi asume o decizie de eficientizare a costurilor publice renuntand la transferurile, pe diferite canale netransparente, de bani publici pentru localitati care dovedesc o incapacitate incontestabila de auto-sustinere a cheltuielilor minime de functionare.
,,Solicitam, de asemenea, actualului Guvern, in contextul pregatirii prioritatilor de finantare din fonduri UE 2014 – 2020 in cadrul carora banii pentru reforma administratiei raman importanti, sa dea dovada de mai mare responsabilitate in privinta stabilirii tintelor de program in privinta consolidarii capacitatii interne pentru colectarea taxelor si impozitelor locale. In anii 2005 – 2006, in negocierea actualului Program Operational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative (PODCA), Guvernul pretindea ca, pana la finalul anului 2012 va atinge un grad de 90% colectare taxe si impozite locale si 95% in 2015!” mai precizeaza IPP.
