Avantajele înființării zonelor metropolitane încep să devină evidente și, în curând, vor fi o necesitate pentru administrațiile centrale și locale din România care chiar vor să se dezvolte.
Experiența statelor din Uniunea Europeană și a administrațiilor locale românești, care au constituit asocierea în zone metropolitane, demonstrează că aceasta este soluția viabilă pentru dezvoltare durabilă și armonioasă din punct de vedere economic, social, cultural, ecologic și o soluție foarte bună pentru decongestionarea marilor orașe, crearea unor condiții civilizate de trai pentru toți locuitorii zonelor metropolitane, prin extinderea rețelelor de drumuri, transport și utilități și, foarte important, accesul facil, prin asociere, la importante fonduri europene cu destinație regională, care să ajute la dezvoltarea localităților mai mici.
Din fericire, în România s-a creat cadrul legal pentru crearea zonele metropolitane, prin Legea nr. 246 din 20 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 745 din 25 iulie 2022.
Liviu Nicolae, președintele COAL Argeș și om de afaceri cu experiență, a analizat conținutul acestei legi, inclusiv modul de aplicare la nivelul județului Argeș și vine cu o serie de amendamente care propun un alt mod de constituire a zonelor metropolitane, pentru a oferi variante de asociere care să includă toate localitățile județului.
”Legea definește teritoriul metropolitan și îl delimitează în jurul municipiilor, conform articolului 5, astfel:
(1) Teritoriul metropolitan se delimitează:
- a)pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;
- b)pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane;
- c)pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană.(2) În sensul prezentei legi, prin prima coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun.(3) Prin a doua coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.(4) O zonă metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul care o generează, cu excepția municipiului București.(5) Municipiile situate în a doua coroană a unui municipiu reședință de județ își pot crea propria zonă metropolitană cu unități administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile (1) lit. c).
Conținutul Legii nr. 246 din 20 iulie 2022 poate fi vizualizat AICI
Conform legii, Topoloveniul e în afara zonelor metropolitane…
Studiind aplicarea prevederilor acestei legi la nivelul județul Argeș, am descoperit că doar 35% din cele 102 localități ale județului Argeș sunt în sfera de aplicabilitate a zonelor metropolitane.
Se ajunge la situația în care un oraș ca Topoloveniul este lăsat pe dinafară, alături de cele 66 de localități din județ neeligibile, în condițiile în care principiul legii este construit tocmai pe ”reducerea disparităților economice, sociale și regionale, consolidarea legăturilor urban-rural și centru-periferie”
Este o nedreptate pentru cetățenii care nu pot beneficia de transport eficient și ieftin și de costuri unitare ale utilităților. Pentru transport licitațiile se realizează în afara municipiilor, de către județ și există de multe ori situații greu de înțeles, cu oameni care pentru a ajunge la locul de muncă (25-50km) folosesc și trei mijloace de transport. Este absurd ca în comune să existe prețuri duble la apă, față de oraș.
Chiar și cu aceste neajunsuri, această lege deschide, totuși, drumul spre o necesară cooperare, reciproc avantajoasă, a administrațiilor locale pentru dezvoltare, astfel încât populația să beneficieze de:
– Transport integrat și unitar
SPAȚIU PUBLICITAR
– Cost unitar și avantajoș cu utilitățile
– Acces facil și echitabil la educație
– Opțiuni egale și diversificate pentru practicarea sportului și a activităților de recreere
– Acces extins la servicii de sănătate pentru locuitorii zonelor metropolitane prin dezvoltarea spitalelor municipale si orășenești.
Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare metropolitană în România sunt următoarele:
- a) reducerea disparităților economice, sociale și regionale prin consolidarea legăturilor urban-rural și centru-periferie;
- b) creșterea competitivității economice și capacitatea regiunilor de a prospera într-o economie globală;
- c) creșterea coerenței actului administrativ și asigurarea unei mai bune guvernări locale;
- d) asigurarea și îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la servicii de interes general.
O noutate de substanță cu care vine această lege este prevederea conform căreia 30% din impozitul pe venit ar urma să fie virat în contul localității pe raza căreia domiciliază salariatul, iar 70% în conturile localităților pe raza cărora își desfășoară activitatea firma la care lucrează respectivul salariat. Până acum întregul impozit rămânea în localitatea în care îşi desfăşura activitatea firma.
Pornind de la prevederile Legii nr. 246 și neajunsurile aplicării concrete propusă la nivelul județului Argeș, am extins principiul zonelor metropolitane, astfel încât toate localitățile unui județ să fie avantajate.
Am creat o hartă exemplificativă pentru județul Argeș
Dacă s-ar crea zone metropolitane în jurul ANAF-urilor municipale și orășenești și s-ar renunța la o parte din cheltuielile cu cele opt regiuni (se suprapun cu cele ale județelor și prefecturilor) am obține rapid o configurare eficientă și realistă, ușor de pus în practică pentru crearea zonelor metropolitane.
Firesc ar fi ca și din punct de vedere economic și fiscal noile zone metropolitane să fie administrate local, astfel încât firmele mijlocii, care au contul de trezorerie la Regiune (ANAF Ploiești în cazul jud Argeș) și cele mari la București, ținând cont de șnoua politică de digitalizare, să poată depune declarațiile fiscale în localitățile unde iși desfășoară activitatea. Am avea următoarele beneficii :
-ANAF-ul ar fi mult mai aproape de Contributori si exista posibilitatea de comunicare si rezolvare cat mai rapida a eventualelor erori.
– Cotele defalcate din impozitul pe Venit si TVA ar putea fii cuantificate pe loc și repartizate către zonele metropolitane, în așa fel încât să ajungă la UAT-uri în luna următoare încheierii exercițiului financiar,
-Control unitar al veniturilor la buget având angajații ANAF din zona municipiilor, care acum verifică doar II, PFA, Microintreprinderi (adică mai nimic)
-Trezoreriile din zonele metropolitane ar putea în viitor să fie independente financiar și li s-ar putea extinde funcționalitatea prin transformarea în sucursale ale unei bănci românești (Trezorerie Bank, de exemplu) care, pe lângă ordinele de plata (OP) să poată emite și primi instrumente de plata legale (Cec-uri si BO-uri ), eventual și prin acordarea de credite care să ajute la dezvoltarea economica metropolitană.”
