Peste 160 de milioane lei au ajuns, în 2014, în buzunarele medicilor de la nu mai puţin de 90 de companii farmaceutice, sub diferite forme: servicii de consultanță, drepturi de autor, onorarii pentru diferite activități, chiar și tablete și scaune directoriale. O parte din bani au fost destinaţi sponsorizării pentru participarea la evenimente naționale și internaționale, care aduc medicilor punctele de educaţie medicală continuă cerute de lege. Primele liste publicate după ce Ministerul Sănătății a reglementat, în 2015, modul în care companiile fac publicitate medicamentelor de uz uman conturează destul de exact fenomenul interdependenței medici-producători/distribuitori de medicamente și ridică numeroase semne de întrebare referitoare la legalitatea și moralitatea unor astfel de acțiuni, la pârghiile pe care sistemul le are pentru rezolvarea conflictelor de interese și chiar la capacitatea sistemului de autoreglare și curățare.
Interdicții legale
Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006), cu modificările și completările ulterioare, stabilește clar cadrul în care profesioniștii din domeniu trebuie să-și desfășoare activitatea. În cazul medicilor, se spune că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”. De asemenea, „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei”, iar medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate.
Mai clar de atât, se stabilește că „medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală”. Excepții se pot obţine doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate”.
Codul de deontologie medicală întocmit de Colegiul Medicilor din România cuprinde și el o serie de restricții. Art. 23 al Codului, intitulat „Atingeri ale independenței profesionale”, stabilește acțiunile ce constituie „o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale”. Printre ele, „asocierea sau colaborarea, sub orice formă și orice modalitate, directă sau indirectă, dintre un medic și o persoană care produce sau distribuie medicamente”, cu excepția situațiilor prevăzute de lege și cu anunțarea prealabilă a organelor profesiei. Tot atingeri grave sunt considerate și „reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical” și „primirea unor donații sub forma de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să-și piardă caracterul simbolic și care influențează actul medical”. Or, sumele primite de unii medici de la producătorii de medicamente constituie, în mod evident, o colaborare directă și nici nu pot fi considerate simbolice.
Însuşi preşedintele Colegiului Medicilor din România admite că în relaţia medici-firme de medicamente există cel puţin o incompatibilitate morală, deși nu acuză explicit ocolirea legii.
Sponsorizările pe care companiile farma le acordă medicilor de toate categoriile a depăşit faza anchetelor jurnalistice, acest gen de relaţii făcând în ultima perioadă obiectul investigaţiilor judiciare.
De cealaltă parte a baricadei…
…Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente susţine că firmele farmaceutice doar sprijină educaţia medicală. Pentru că nu există o politică publică în acest domeniu, ARPIM spune că firmele pun la dispoziţia medicilor "informaţii despre medicamentele lor" sau le facilitează accesul la manifestări de profil. ARPIM reprezintă interesele a doar 28 de companii farmaceutice, adică o treime dintre jucătorii care au transmis Agenţiei Naţionale a Medicamentului raportări cu sumele virate medicilor şi asociaţiilor profesionale ale acestora, în 2014.
De asemenea, medicii se apără şi spun că se poate pune problema de a face lobby pentru un anumit medicament, întrucât ei prescriu pe reţetă substanţa activă iar pacientul, la farmacie, are de ales. Că sunt medici care, verbal, indică şi numele… asta este cu totul altă poveste şi… trebuie demonstrat. De asemenea, mulţi medici psihiatri s-au declarat revoltaţi pentru faptul că se fac legături tendenţioase între sponsorizări şi studii clinice.
Medici argeşeni şi sume încasate de la companiile de medicamente
TOP 10 firme generoase cu medicii din România
– Pfizer România – 15,34 milioane lei
– Johnson & Johnson – 12,9 milioane lei
– Servier Pharma – 10,24 milioane lei
– AstraZeneca – 9,8 milioane lei
– AbbVie – 7,32 milioane lei
– Roche România – 7,17 milioane lei
– Merck Sharp Dohme România – 6,86 milioane lei
– A&D Pharma Marketing & Sales – 6,45 milioane lei
– Berlin-Chemie A. Menarini – 6,41 milioane lei
– Sanofi-Aventis România – 4,59 milioane lei
Experimente odioase pe pacienţi!
Cea mai terifiantă consecinţă a colaborării dintre companiile pharma şi medici o constituie experimentele ilegale pe bolnavi, experimente care, în numele banului, au dus inclusiv la decesul pacienţilor. Cel mai concludent caz este cel al medicului psihiatru Delia Podea din Arad. O pacientă tratată cu medicamente experimentale şi-a fracturat coloana vertebrală după ce a încercat să se sinucidă, susţin procurorii în rechizitoriul prin care au trimis-o în judecată pe Podea.
Intr-un alt caz, al unei paciente internate de urgenta cu diagnostic initial „psihoza postpartum”- psihoza dupa nastere, Delia Podea a dispus intocmirea unei noi foi de observatie cu diagnosticul „tulburare psihotica acuta”, fapt ce a permis incadrarea bolnavei in studiul pentru care medicul primea bani de la firmele de medicamente. Anchetatorii mai sustin ca au existat cinci situatii in care, pe fondul administrarii medicamentatiei experimentale, starea de sanatate a subiectilor s-a inrautatit semnificativ.
Anchetatorii sustin ca Delia Podea efectua studii clinice fara consimtamantul subiectilor si a consemnat in documentele intocmite falsuri referitoare la diagnostic, starea de sanatate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semnaturii pe declaratia privind consimtamantul participarii la studiu, Podea Delia actiona in doua modalitati: fie prezenta documentul pacientilor sau apartinatorilor acestuia drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize, fie contrafacea sau cerea unor medici rezidenti sa contrafaca semnatura.
