Riscurile intrării în recesiune a economiei României au crescut odată cu măsurile fiscale luate de PSDNL, care încearcă astfel să-și protejeze bazinul electoral al bugetarilor pe seama mediului privat. „Niciuna (dintre țările din regiune, n.red.) nu are problema fiscal-bugetară pe care o are România”, a atras atenția guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra Inflației.
Aceasta creează dificultăți BNR în ceea ce privește scăderea inflației. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, se arată că „incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu”.
Principală armă antiinflaționistă aflată la dispoziția băncii centrale este cursul euro/leu. Motiv pentru menținerea stabilității acestuia, ceea ce a făcut din leu cea mai stabilă monedă regiune, cu o depreciere de la începutul anului de numai 0,45%.
Cursul euro a scăzut de la 4,9696 lei, în ședința de marți, la 4,9673 lei, în cea de joi, pentru ca săptămâna să se încheie la 4,9692 lei, când tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,967 – 4,972 lei, iar piața s-a închis la 4,972 lei.
Dobânzile interbancare au scăzut la sfârșitul săptămânii și se situau la valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii iunie 2022.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,34 la 6,30%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,40 la 6,37%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,48 la 6,46%.
Trezoreria s-a împrumutat în perioada analizată cu 500 milioane lei scadente în mai 2024 la un cost mediu anual de 6,03%, cu 887,5 milioane lei cu scadența în aprilie 2031 la un randament mediu de 6,83% și cu 895,5 milioane lei scadente în octombrie 2033 la un randament mediu de 6,86%. Statul s-a împrumutat cu peste 420 milioane lei peste valorile inițiale ale emisiunilor.
Atât Jerome Powell, președintele Fed, cât și Christine Lagarde, preşedintele BCE, au afirmat săptămâna trecută că instituțiile pe care le conduc sunt pregătite să mențină un nivel ridicat al dobânzilor de politică monetară până când va fi atins nivelul țintă propus pentru inflație.
Euro a avut o evoluție descendentă, și a alunecat de la 1,0756 dolari, valoare atinsă luni, maxim al ultimelor două luni, la 1,0656 dolari, la sfârșitul săptămânii, când piața americană s-a închis la 1,0686 dolari, după ce Moody’s a înrăutăţit perspectiva ratingului de credit al Statelor Unite de la stabilă la negativă, decizie cauzată de deficitul fiscal ridicat şi declinul accesibilităţii datoriei.
În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,6224 și 4,6566 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,6537 lei.
Media francului elvețian a crescut de la 5,1564 la 5,1647 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,7391 la 5,6833 lei.
Prețul gramului de aur a crescut vineri, după mai multe ședințe de depreciere, la 292,2353 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben a scăzut pe parcursul zilei de la 1.959 la 1.933 dolari.
Bitcoin a testat joi pragul de 38.000 dolari și fluctua la sfârșitul săptămânii între 36.769 și 37.187 dolari. Ethereum a devenit cea mai tranzacționată criptomonedă ceea ce i-a ridicat prețul la aproape 2.150 dolari.
Analiza cuprinde perioada 6 – 10 noiembrie
