Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune. În schimb, forintul maghiar a pierdut de la începutul anului circa 2,4%, zlotul polonez s-a depreciat cu 1% iar coroana cehă a câștigat aproape 1,8%.
„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut (…) o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile (…) rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 5 aprilie.
Media euro a fluctuat între 4,9409 lei, minim al ultimelor șapte luni, și 4,9443 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,9432 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,942 și 4,947 lei, cu închiderea la 4,942 lei.
Conform unui sondaj realizat în rândul membrilor AAFBR, 45% dintre analişti români estimează pentru finalul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei/euro, iar alți 45% prognozează o medie cuprinsă între 5,06 – 5,15 lei/euro.
După decizia BNR de a majora rata de referință la 3%, dobânzile interbancare și-au întrerupt ciclul de creștere, ele situându-se la maximul ultimilor nouă ani. Analiștii BCR anticipează o majorare a dobânzii cheie la 4,50% până în octombrie.
La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 4,82%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a revenit de la 4,91 la 4,90%.
În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.
O parte a piețelor occidentale au fost închise vineri cu ocazia sărbătoririi Paștelui Catolic, ceea ce a făcut ca euro să fluctueze între 1,0798 și 1,0831 dolari, după ce a atins joi minimul ultimelor două luni de 1,0758 dolari. În aceste condiții cursul dolarului a crescut de la 4,5230 lei, la începutul săptămânii, la 4,5703 lei, la sfârșitul ei.
Piețele nu au fost încântate de declarația d-nei Christine Lagarde, președinta BCE, care nu s-a arătat încă interesată să majoreze dobânzile în zona euro, în ciuda creșterii inflației la 7,5%.
Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,8445 și 4,8883 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9017 la 5,9719 lei, la finalul intervalului.
Chiar dacă metalul galben s-a stabilizat în jurul valorii de 1.970 dolari, aprecierea monedei americane a provocat vineri creșterea prețului gramului de aur la 290,0444 lei.
Bitcoin a fluctuat între 39.300 și 42.300 dolari iar ether s-a mișcat în culoarul 2.960 – 3.310 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 aprilie
