„Politica nu e un pension de domnisoare”
Care este cea mai mare dorinta a Simonei Bucura astazi, de ziua ei?
Sa imbatranesc cat mai putin…
Asta este dorinta de zi cu zi a oricarei femei. O dorinta mai speciala?…
Sa imbatranesc cat mai putin, sa am puterea sa ma bucur de ceea ce mi s-a dat, pentru ca nemultumitului i se ia darul si sa-mi pastreze Dumnezeu familia unita, fericita si cu mai multi membri.
Pe care-i vei inscrie sau nu in PSD?
Nu avem inca „Soimii patriei” la PSD, dar asa cum m-am gandit ca ar trebui infiintata o organizatie de tineret a PSD, poate ma gandesc sa facem o structura de „Soimii patriei”.
La momentul in care ai intrat in politica te gandeai ca la doua zeci si un pic de ani vei ajunge consilier judetean?
M-am inscris la o varsta mult prea frageda pentru a ma gandi la functii, pozitii administrative, la parcurs. La momentul acela nu-mi doream decat sa fac politica pentru a face bine.
La acest moment, privind retrospectiv si prin comparatie cu ceilalti colegi, crezi ca te afli la locul potrivit sau a-i fi meritat mai mult?
Nu stiu ce sa spun… Ca in orice lucru in viata, sunt avantaje si dezavantaje, sunt impliniri si neimpliniri. Ceea ce pot sa spun este ca, daca ar trebui sa o iau de la capat cu mintea de acum, cu siguranta n-as mai avea curajul sa fac pasul acela.
Sa inteleg ca ai avut o experienta destul de… nefericita?
Nu pot spune… nefericita, cert este ca parcursul meu nu a fost asa de usor.
Pentru tine personal, sau sunt greutati pe care le intampina femeile, in general?
Cred ca nu conteaza daca esti barbat sau femeie. Cred ca pentru tineri este foarte dur in politica si cred ca pentru oricare dintre noi politica nu e nici un pension de domnisoare, nu e nici o meserie care se poate invata la soala, nici o meserie care se poate invata din carti, ci este un domeniu cu totul aparte, in care bataliile sunt foarte dure si permanente – asta este parte proasta a politicii, in care conteaza intotdeauna cine judeca si ceea ce judeca si in care cred ca, pana la urma, singurul lucru care ar putea sa ne tina in joc pe noi, cei din generatia mea, este faptul ca trebuie sa continuam, pentru ca nimeni nu o sa ne invete secretele meseriei in mod gratuit, ci trebuie sa fim noi cei care sa furam secretele meseriei, sa ne obtinem prin munca noastra un statut, sa tindem catre politica de cariera si sa incercam sa amelioram sistemul din interior.
„Zilele mele nefericite sunt cunoscute, se leaga intotdeauna de data de 13”
Este politica arta compromisului si daca da, care a fost cel mai mare compromis pe care l-ai facut?
Cu siguranta ca politica este o arta a compromisului. Iar compromisul facut a fost cel cu familia, pentru ca politica, mancandu-mi o mare parte de timp, trebuie sa fac aproape zilnic cate un compromis.
Alt gen de compromisuri? Cum ar fi, spre exemplu, renuntarea la libera exprimare?
Da… Eu sunt o persoana, prin firea mea, vulcanica, o persoana care crede ca prima regula pentru ca lucrurile sa mearga in echipa, este ca oamenii sa poata vorbi liber, si nu in functie de conjunctura. Intotdeauna am spus sefilor mei ceea ce gandesc, in fata, ceea ce nu mi-a facut prea bine de multe ori. Faptul ca nu intotdeauna mi-am calculat lucrurile in functie de conjunctura si interese, mi-a cauzat de multe ori disconfort si dezavantaje.
Stiu ca PSD este foarte bine pus la punct din punct de vedere al scolirii membrilor: are scoli de primavara, de vara, de toamna, de iarna… Nu va invata acolo arta… diplomatiei politice sau, in termeni mai populari, scoala ciocului mic?
De-a lungul timpului am participat la foarte multe cursuri de formare dar, dupa parerea mea, sunt scoli si atat. Este o foarte mare diferenta intre scoala si practica.
Care a fost cea mai neagra zi a ta, a omului politic Simona Bucura?
Zilele mele nefericite sunt cunoscute, nu vreau sa le mai reiau, dar se leaga intotdeauna de data de 13. A fost un 13 februarie, a fost un 13 aprilie… Prefer sa nu explicitez datele respective, astazi aflandu-ma intr-o zi fericita a vietii mele.
Atunci sa ne referim la zilele fericite…
Cred ca pentru mine, momentul in care m-am bucurat cel mai mult a fost cel in care am fost nominalizata pe locul doi pentru Consiliul Judetean si am fost prezentata de domnul presedinte Nastase si doamna Rovana Plumb ca unul dintre cei cinci candidati-femeie cei mai buni din tara, la nivelul lui 2004. Astazi e ziua mea. Daca eu ma astept ca tu sa imi aduci un cadou, este o chestiune care nu ma mai surprinde foarte mult si poate ca bucuria nu este la fel de mare. Dar in momentul in care primesti un cadou fara sa te astepti, elementul surpriza iti creaza o stare de multumire. Pentru mine a fost un cadou pe care nu l-am asteptat, care mi s-a parut ca este o recunoastere dar care, in acelasi timp, reprezinta o mare responsabilitate pentru mine. La 24 de ani sa fii locul doi pe lista de consilieri judeteni, mi s-a parut cu adevarat o recunoastere mult peste ce am sperat vreodata. Si atunci mi-am spus ca trebuie sa demonstrez si sa fiu demna de increderea respetiva.
„Principala problema a PSD a fost ca fiecare ne-am considerat buricul pamantului”
Ca tanar social-democrat, cum vezi revenirea lui Nastase si Mitrea in functii cheie ale partidului si pastrarea lui Ion Iliescu in prim-planul vietii organizatiei?
Partidele politice pot fi cu usurinta simplificate daca sunt privite ca niste familii. Trebuie sa te gandesti ca atat Nastase, cat si Iliescu pot fi considerati parintii PSD. Fiecare dintre dansii au contribuit intr-un fel la ceea ce este astazi PSD. Fortat sau nu, din interior sau din exterior, PSD si istoria sa nu pot fi transate de personalitati precum Ion Iliescu sau Adrian Nastase. Cred ca oricare ar fi persoanele care reprezinta varful partidului, important este sa reusim sa ne intelegem unii cu ceilalti si sa ne acceptam. Cred ca principala problema a PSD a fost ca, indiferent de nivel, fiecare dintre noi ne-am considerat buricul pamantului.
Pe Geoana, ca si locomotiva a partidului, cum il vezi: o locomotiva electrica sau una cu aburi?
Cred ca Mircea Geoana a fost ales presedintele diplomat al partidului, a fost ales pentru a aduce o improspatare. Din punctul acesta de vedere, perioada de dupa 2005 a fost una cu o mare libertate de exprimare, atat in interiorul cat si in exteriorul partidului. Poate cu o prea mare libertate de exprimare…
Unii spun ca Geoana nu a reusit sa tina in frau gurile slobode ale partidului…
Nu neaparat, pentru ca una dintre valorile pe care si le-a asumat cand a iesit presedinte al partidului, a fost libertatea de exprimare. Acesta a spus asa, diferenta dintre mine si oricare dintre colegii mei candidati este ca niciunul dintre noi nu vom mai fi lideri providentiali, ci voi tine cont de organizatiile judetene, de rezultatele si de deciziile lor si va exista o libertate reala de exprimare.
Revenind pe plan local, cum consideri ca au fost intocmite listele, pe principii valorice sau tinand cont si de altfel de principii?
N-as vrea sa crezi ca ocolesc intrebarea, dar cu siguranta nu este de caderea mea sa fac astfel de aprecieri. Cred, insa, ca eu insami sunt un exemplu de om care pana la urma reprezinta un produs natural al organizatiei. Intotdeauna exista discutii, dar eu consider ca sunt un om fara spate. Consider ca spatele meu in politica, in anii acestia, l-a constituit munca mea. Consider ca mentorul meu a fost domnul Constantin Nicolescu, pentru ca dumnealui m-a remarcat candva si i-am devenit discipol. Anii de inceput au fost anii mei romantici, iar partea grea a inceput apoi. Cred ca totusi, cu mult noroc, am reusit sa ma mentin. Deja am un parcurs foarte lung si asta inseamna ca daca vrei cu adevarat, poti, chiar daca nu te ai decat pe tine si nu incerci sa faci politica decat cu proiectele tale, imbracate in haina farmecului personal. Ceea ce pot spune acum este ca indiferent prin ce as trece, indiferent daca va trebui sa astept 40 de ani, am timp. Cel mai mare avantaj al meu este ceea ce se spunea pana acum ca ar fi cel mai mare dezavantaj al meu – faptul ca sunt prea tanara. Ei bine, n-o sa renunt la politica, indiferent de incercarile prin care va trebui sa trec.
Probabil ca ai observat faptul ca multe dintre doamnele din politica se folosesc si de arme si… argumente mai putin conventionale. Elena Udrea sau Elena Basescu sunt exemple elocvente in acest sens si se vede treaba ca au si succes. Ai de gand sa le urmezi exemplul?
Dupa parerea mea, farmecul personal este un dat care te ajuta sa intri pe usa, sa captezi atentia in prima instanta. Dupa aceea, cred ca numai propria competenta te poate ajuta sa ramai, sa fii ascultata si sa obtii ceea ce vrei. Nu mi-am dorit, nu-mi doresc si nu mi-am dorit vreodata sa fiu femeia fatala a politicii din Arges, nu-mi doresc sa atrag atentia prin atitudinea exterioara, imi doresc sa-i fac pe ceilalti sa ma respecte pentru actiunile mele. De fiecare data am fost criticata ca pentru varsta mea am un stil mult prea sobru, cred ca din acest punct de vedere n-o sa schimb mare lucru. Poate ca voi mai incerca, din cand in cand, o pereche de blugi sau un deolteu mai interesant.
Ca o ultima intrebare, ce ti-ai dori sa schimbi la PSD Arges?
Ceea ce stiu sigur este ca in acest moment mi-as dori sa am mult mai multi colegi tineri atat in structurile de partid, cat si in cele administrative, mi-as dori sa vad un parlamentar tanar de Arges, mi-as dori sa vad un europarlamentar din Arges la alegerile viitoare si, de ce nu, mi-as dori sa vad in ministere politicieni din Arges, oameni din generatia mea.
