1,5K
CNADNR este gata sa achite o suma de aproape sase ori mai mare pentru revizuirea studiului de fezabilitate al Autostrazii Sibiu – Pitesti. Astfel, daca studiul de fezabilitate initial a costat doar 2,484 milioane de euro, potrivit anuntul de scoatere la licitatie publicat la inceputul acestei luni, costul estimat de CNADNR este de peste 14 milioane de euro. In subsidiar este vorba de inca o manevra clasica de spalat bani inainte de campania electoral. Altfel, nu se justifica nici pretul, nici necesitatea unei revizuiri intr-atat de radicale.
Studiul initial a fost realizat in perioada 2007-2008 de asocierea IPTANA – SCETAUROUTE, care a adjudecat contractul scos la licitatie de CNADNR cu o oferta de 8,230 milioane de lei. Contractul a fost atribuit pe 21 septembrie 2007 si avea o durata de executie de 360 de zile. Studiul a fost finalizat, in dulcele stil romanesc, fara ca autoritatile sa mai intreprinda ceva in privinta constructiei Autostrazii Sibiu – Pitesti. Cum intre timp a expirat, avand o valabilitate de doi ani, iar Ministerul Transporturilor a readus in discutie realizarea autostrazii, CNADNR a scos la licitatie contractul de revizuire a vechiului studiu, la un pret echivalent cu constructia a catorva kilometri de autostrada. Sa fi fost studiul initial atat de prost sau incomplet realizat incat viitorul castigator al contractului sa aiba de aproape sase ori mai mult de lucru la revizuirea lui? Deocamdata, CNADNR nu a oferit o explicatie in acest sens, dar nici IPTANA, compania care a participat la realizarea studiului initial de fezabilitate, nu a avut nimic de comentat. Vrea, probabil, sa se inscrie si la noua licitatie. Adica sa faca un copy-paste usor revizuit pe ici, pe colo si gata!
Din ciclul „Povesti la gura sobei”
Potrivit primului studiu de fezabilitate, traseul autostrazii aflat si azi tot pe hartie va avea o lungime de aproximativ 116 km si va traversa teritoriul administrativ a trei judete – Sibiu (20,3 km), Valcea (36,8 km) si Arges (59,2 km prin Suici, Tigveni, Curtea de Arges, Baiculesti, Merisani, Budeasa si Bascov). Momentan, Ministerul Transporturilor analizeaza ce proiecte de autostrazi vor fi construite din banii europeni disponibili dupa 2014. Autostrada Sibiu-Pitesti ar avea cele mai mari sanse de realizare. Cert este ca statul nu va primi de la Uniunea Europeana cu titlul de fonduri nerambursabile suficienti bani astfel incat sa construiasca autostrazi pe intreaga retea. Autostrada Sibiu-Pitesti va consuma suficient de multi bani din cei care vor fi primiti de Romania (studiul facut de Iptana in 2008 mentiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment). Din banii care vor ramane, Ministerul Transporturilor va trebui sa finanteze la alegere intre rutele ce sunt include in reteaua TEN-T. Este vorba de Bucuresti-Botosani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iasi-Tg.Mures-Sebes (438 kilometri), restul autostrazii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fara Turda-Tg.Mures, inclus in Sebes-Iasi), Nadlac-Calafat (423 kilometri) si Calafat-Bucuresti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostrada. La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru valoarea totala a acestor proiecte s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care UE ar trebui sa asigure 85% adica 8-9 miliarde euro, cu mult peste toata alocarea bugetara pentru Transporturi din perioada 2007-2013 de 5 miliarde euro. In plus, Romania va trebuie sa suporte cheltuielile neeligibile, spre exemplu cele cu exproprierea terenurilor, mutarea retelelor de utilitati existente, ceea ce va ridica partea de cofinantare nationala la mult peste 15%. Cu alte cuvinte, mantuirea este la fel de departe de pacatos.
