Un parlamentar USR a propus o lege care să pedepsească vecinii care produc zgomote mult prea mari în casă. Legea a și trecut de Senat, motiv pentru care deja mi-am cumpărat un lanţ, să leg copiii de calorifer. Atât le las lângă ei: cana cu apă şi bolul cu terci, ambele din plastic, să nu poată să facă zgomot cu ele.
Oricum, va fi interesant să vedem cum va fi pusă în aplicare această lege. Ce se întâmplă când vine poliţia, te pune vecinul să mai faci o dată cum făceai când te-a reclamat? Dacă îţi băteai nevasta, aşa cum se întâmplă în orice familie tradiţională normală, o mai baţi o dată? Dar dacă băteai carnea pentru şniţele, şi tocmai ai terminat de făcut şniţelele, îţi cumpără vecinul alt muşchiuleţ, ca să reproduci momentul care l-a deranjat? Sau poată că erai în tandreţuri… Se reconstituie şi scena asta?
Absurdul nu se opreşte aici! În lege se specifica ceva de genul: în lipsa unui aparat de măsură, constatatrea se face pe baza simţurilor agentului constatator. Cum s-ar spune, cu urechea. Parcă şi văd un contestatar al amenzii, în faţa judecătorului: ,,Onorată instanţă, păi poliţistul ăla nu avea nici ureche muzicală!”