Anul acesta, subprefectul Ion Burnei împlineşte 65 de primăveri, ceea ce înseamnă că în curând va fi vizitat de poştăriţă, care îi va aduce pensia în jurul datei de 25 ţinând cont de faptul că se află la începutul alfabetului. Drept cadou pentru întreaga activitate, zvonurile că partidul vrea să îi facă un fabulos cadou nu au întârziat să apară. Acum nu ştim dacă a fost ideea partidului sau dorinţa ascunsă a subprefectului, cert este că Ion Burnei deja şi-a făcut valizele pentru retragerea la pensie într-un minunat şi binemeritat post de consul. Încă nu se ştie unde… Dar redacţia noastră are o propunere: Burnei – consul la… Brunei. Şi nu datorită potrivirii de nume!
Brunei este e o ţărişoară ce nu depăşeşte două judeţe de-ale României, perfectă pentru subprefectul nostru. Realist vorbind, cariera sa politică nu a fost una de talie mare, una care să-l recomande consul în China, spre exemplu. Nu, Burnei a fost un pesedist exemplar, un pesedist cu simţul ridicolului, care în schimbul finanţărilor la partid nu a cerut decât funcţii decente precum parlamentar sau reprezentant al Guvernului în teritoriu.
În Brunei se vorbeşte limba malaeză, dar se folosesc frecvent engleza şi chineza. Şi despre subprefectul nostru s-a spus că, uneori, parcă ar vorbi chineza, din cauza dificultăţii evidente de a articula sau a face conexiuni de frazare corect gramaticale. Din acest punct de vedere, credem că limba l-ar ajuta fără doar şi poate, ţinând cont şi de vârstă. În sensul în care la a doua tinereţe e mai greu să asimilezi şi alte limbi decât cele deja cunoscute. Singura dificultate pe care credem că o va avea, va fi la dineurile oficiale, căci pe sultan îl cheamă, în buletin: Kebawah Duli Yang Maha Mulia Paduka Seri Baginda Sultan Haji Hassanal Bolkiah Al-Mu'izzaddin Waddaulah ibni Almarhum Sultan Omar Ali Saifuddien Sa'adul Khairi Waddien.
Bruneiul este, practic, un sultanat, fiecare bărbat având dreptul la patru femei. Ţinând cont că domnul subprefect a îmbrăţişat monogamia doar pentru că este constrâns de legislaţia restrictivă şi constrângătoare a României, iată că şi această formă de organizare îl avantajează.
Bruneiul este o ţară a luxului. Sultanul din Brunei are o colecţie personală de 3.000 de maşini de lux şi deţine cel mai mare palat din lume, cu 1.788 de camere. Şi Ion Burnei deţine trei case de locuit şi două spaţii comerciale, dar şi colecţii de mare valoare. Este un bărbat cochet, obişnuit cu un nivel de trai înalt. Iată încă o chestiune care îl recomandă pentru acest consulat fără doar şi poate.
Şi nu în ultimul rând, în Brunei nu au loc alegeri şi nu există presă independentă. Partidele politice şi orice idee de democraţie lipsesc cu desăvârşire. Şi cu toate acestea, localnicii sunt mulţumiţi, împliniţi, cu un standard de viaţă foarte ridicat şi niciunul nu se plânge de dictatură. Nu există taxe percepute de către stat şi fiecare cetăţean primeşte câteva sute bune de dolari pe lună, toată viaţa, fără să facă nimic! Ce poate fi mai minunat decât să te retragi la pensie într-o aşa minunată dictatură!
