E simplu, pentru că trebuie să învăţăm lecţia asumării. Şi pentru că la defăimat se pricepe oricine. E momentul să trecem la un alt nivel al comunicării. Unul în care, spre exemplu, nu-l mai facem pe Dragnea ,,bou”, ,,comunist”, ,,căcat cu mustaţă”, ,,ţăran" sau ,,amant lamentabil”. Nu, trebuie să îi spunem corect, după încadrarea juridică: ,,condamnatul Dragnea” (doar a fost condamnat, în primă instanţă, la un an de închisoare cu suspendare) şi, dacă şi a doua condamnare se va menţine, îi putem spune, în mod corect şi asumat, ,,infractorul Dragnea”.
De asemenea, după nivelul de stăpânire al gramaticii limbii române, putem face următoarele etichetări (fără a defăima, căci e vorba de simple constatări, cât se poate de evidente şi în afara oricărui subiectivism): ,,analfabeta Elena Băsescu” sau ,,semi-analfabetul Valeriu Zgonea”.
De asemenea, după caracterul şi fapta fiecăruia, mai putem uza, fără a defăima, ci doar pentru a sublinia o realitate, de următoarele epitete: ,,impostor”, ,,mincinos”, ,,traseist”, ,,penibil”, ,,nesimţit”, ,,arogant”, ,,incompetent” ş.a.m.d..
Vedeţi, se poate trăi şi fără să recurgem la defăimare!