Iarna vrajbei noastre fu mai cumplită ca niciodată. Atât de cumplită că anul acesta, teamă îmi este, nu vom mai sărbători Valentine’s Day, ci Valentine’s Hate. Ştim atât de bine să urâm, să dispreţuim, să ne umilim aproapele încât, dacă Dumnezeu s-ar pogorî pe Facebook, ne-ar scoate din lista lui de prieteni pentru că, se vede treaba, a cam risipit darul iubirii pe cine nu trebuie. Bine, vor spune cele două tabere care deja s-au cristalizat, în fapt dragostea noastră este mare, mistuitoare chiar, e dragostea de ţară, de stat de drept, de stat de drepţi, de Iohannis sau de Dragnea. Ne dispreţuim noi între noi, oamenii, pentru că iubim idealurile, aşa cum babele ciufute îşi iubesc mai degrabă pisicile decât nepoţii. Şi-apoi, nu se compară un ideal măreţ prin comparaţie cu un golan din Victoriei plătit de Soros şi corporaţii, sau un pensionar adus în pragul infarctului la Cotroceni, să-i cânte lui Iohannis aria PSD. Ca atare, Valentine’s-ul acesta nu vom avea declaraţii de dragoste, ci veritabile declaraţii de ură, compilate din stradă şi dedicate tuturor haterilor de bine.
Declaraţii din partea taberei anti-Dragnea
►De Valentine’s ţi-aş oferi,
Brăţări sculptate în oţel,
SPAȚIU PUBLICITAR
Şi nopţi fierbinţi cu reverii,
Însă la beci, nu la hotel.
►Ne-ai dat hărtii de-mpachetat,
Cu un program de guvernare,
Şi-ai vrea să-ţi dăm, anticipat,
Scutire de la închisoare…
►Mustaţa ta ne bagă-n boale,
Dar ştii care ne este frica?
C-o să ne laşi cu ochii-n soare,
Cum ai făcut cu Bombonica.
►Ai spus că o să scoţi în stradă,
Un milion de pesedişti,
Şi-apoi făcuşi rectificare:
Un milion de… fiecare.
►Dragă Dragnea, nu fii trist,
La Jilava au dentist,
Timpul trece ca acum,
Ţin’te bine de săpun!
►Dragneo, din cauza ta,
Mi-am ras astăzi mustaţa,
Şi-o să fiu, la infinit,
Un hipster ne-mplinit…
Declaraţii din partea taberei anti-Iohannis
►Mi-ai dat un ceai la Cotroceni,
Şi ăla fiert şi ne-ndulcit,
Un week-end pe la Olăneşti,
Iohannis, n-ai fi oferit!
►Iubesc dispreţul tău cel rece,
Şi rânjetul mecanizat,
Mă uit la noi, mă uit la tine,
Şi nu ştiu care-i mai stricat.
►Mi-ai mâncat toţi nervii,
Vena îmi plesneşte,
Iar tu vrei acum,
Să plătim nemţeşte?!
►Te-aştept la poartă-nfrigurat,
Cu un buchet de trandafiri,
E drept, buchetu-i cam uscat,
Însă nici tu nu pari mai viu…
►Ai ieşit să faci baie de mulţime,
Pe un frig ca ăsta, ce nesăbuit!
Iar acum, Iohannis, nu te simţi prea bine,
Ţi-ai gripat motorul şi eşti cam tuflit.
►Ştiu, eşti însurat, şi nu-ţi este firea,
Să-ţi trădezi amorul de alăturea,
Dar eu stau la poartă si-ţi declar iubirea,
Tot sperând că, poate, te sufoci cu ea.
P.S.: Csf, ncsf! Acesta este un pamflet, nu vă băgaţi unghia în gât! Urâţi constructiv! Citiţi Ancheta! Uniţi salvăm!
