Majoritatea medicamentelor ieftine riscă să fie scoase din producție sau delistate în perioada imediat următoare din cauza taxei clawback de 24%% aplicată atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine. Îngrijorător este faptul că printre medicamentele care ar urma să dispară din farmacii se regăsesc și tratamente cruciale pentru afecțiuni oncologice, cardio-vasculare sau neurologice.
„Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia României vor pierde.” explică Adrian Grecu, președintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.
Printre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilității și de a dispărea de pe piață sunt: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecțiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demență), Gentamicinum (infecții germeni rezistenți intraspitalicești), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficiență cardiacă), Furosemid (insuficiență cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidina inj. (afecțiuni gastrointestinale), Indapamida (afecțiuni cardiovasculare).
Producătorii de medicamente estimează că, în condițiile menținerii mecanismului actual, taxa clawback va ajunge la 30% până la sfârșitul anului. Asta ar însemna că, pentru medicamentele sub 25 de lei, impactul taxei în prețul de producător ar ajunge la 42%.
Pentru a salva medicamentele ieftine, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice propune introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente, prin diferențierea în funcție de preț: în prima categorie ar trebui incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, sau la care prețul este mai mare decât prețul de referință generic sau biosimilar; iar în cea de-a doua categorie, medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu prețul de referință generic sau biosimilar.
O soluţie imediată ar fi aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat (măsura ar îngheța cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine și ar fi și eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte).
Cu toate acestea, Ministerul Sănătății nu vrea să renunţe la taxa clawback, însă intenţionează ca din toamnă să facă o corecţie de costuri la medicamentele ieftine, al căror preț nu depășește 15-20 de lei.
