2,5K
Un aspect pe care factorii de decizie din Romania ar trebui sa-l aiba in vedere este reprezentat de absorbtia fondurilor europene. Este cel mai important beneficiu pe care il poate avea tara noastra de pe urma aderarii la Uniunea Europeana (alaturi de libera circulatie a persoanelor). Numai ca, in ultimii ani, in ceea ce priveste absorbtia fondurilor comunitare, Romania este un exemplu de asa nu.
De fapt, realitatea este ingrijoratoare. Nu doar ca nu atragem bani europeni, dar contribuim la bugetul Uniunii Europene si nu putin. Fiecare tara are obligatia de a varsa 1% din PIB la bugetul comun al UE. Ce inseamna asta? Inseamna ca, in fiecare an, Romania contribuie cu circa 1,2 – 1,3 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca in perioada 2007 – 2010, tara noastra a platit in jur de 5 miliarde de euro. In schimb, pana acum, prin fondurile structurale si instrumentele complementare, a reusit sa foloseasca putin peste 3,5 miliarde din cele vreo 30 de miliarde pe care le poate primi de la Uniunea Europeana in perioada 2007 – 2013. Deci, la acest moment, Romania este contributor net la bugetul Uniunii, adica plateste mai mult decat cheltuieste. Asupra Romaniei planeaza amenintarea ca pana in 2013 sa nu fie in stare sa foloseasca sumele consistente pe care le are de primit pentru modernizarea tarii si reducerea diferentelor economice si sociale in raport cu partenerii nostri din vest. In acest caz, banii Romaniei vor fi redistribuiti catere tarile care sunt in stare sa dezvolte proiecte cu bani europeni.
Dar cum stam cu atragerea fondurilor europene? Conform informatiilor prezentate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), pana la 28 februarie 2011 se facusera plati de aproximativ 1,89 miliarde de euro in cadrul celor 7 programe operationale finantate din Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC), ajungandu-se la un grad de absorbtie de 9,87% in raport cu alocarea UE pentru perioada 2007-2013 (19,213 miliarde de euro numai prin instrumentele structurale).
Daca ne referim la platile facute prin intermediul instrumentelor structurale, conform ACIS, cea mai mica rata de absorbtie se inregistreaza in cazul urmatoarelor programe: POS – Transport (care dispune de aproximativ 4,565 miliarde euro, are o rata de absorbie de 2,44%), PO – Dezvoltarea Capacitatii Administrative (208 milioane euro, rata de absorbtie 5,73%), PO – Asistenta Tehnica (170 miliaone euro, rata de absorbtie 7,02%) si POS – Mediu (4,512 miliarde euro, rata de absorbtie 7,25%). Cea mai mare rata de absorbtie se realizeaza in cazul urmatoarelor programe: Programul Operational Regional (care dispune de aproximativ 3,726 miliarde euro, are o rata de absorbie de 16,98%), Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (3,476 miliarde euro, 15,21%) si Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (2,554 miliarde euro, 10,70%)
In afara de fondurile structurale si de coeziune, Romania mai primeste finantare prin doua instrumente complementare: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, care finanteaza Programul National de Dezvoltare Rurala (dispune de 8,022 miliarde de euro, grad de absorbtie 22,89%) si Fondul European pentru Pescuit, ce finanteaza Programul Operational Sectorial Pescuit (307,6 milioane euro, 11,65%).
Am incercat sa identific cateva cauze pentru gradul redus al absorbtiei fondurilor europene:
– ghidurile solicitantului sunt extrem de stufoase, neinteligibile chiar si pentru un specialist si de multe ori se modifica chiar cu o zi inainte de inchiderea sesiunii de proiecte. Proiectele romanesti sunt foarte stufoase, cuprind de multe ori informatii inutile sau prea detaliate. In Polonia de exemplu, un proiect are in medie 70 de pagini, in timp ce in Romania se poate ajunge si la 1000 de pagini!
– lipsa cofinantarii din partea statului roman. Aceasta inseamna ca factorii de decizie nu sunt in masura sa stabileasca prioritatile Romaniei (in opinia mea, prima prioritate ar trebui sa fie infrastructura rutiera si feroviara, pentru care exista finantare prin POS Transport, dar nu numai);
– lipsa de interes a guvernului fata de aceste fonduri europene. Banii sunt greu de deturnat, controlul cheltuirii fiecarui euro fiind facut la Bruxelles. Din acest motiv, guvernul nu este interesat de asigurarea cofinantarii, prefera sa foloseasca acesti bani in proiecte nationale, unde nimeni nu verifica unde se duc banii;
– lipsa specialistilor din Autoritatile de Management ale diferitelor programe operationale care sa verifice eligibilitatea proiectelor europene. Este consecinta taierilor de salarii din sectorul bugetar, multi specialisti capabili au plecat din sistem, foarte multi in strainatate;
– multe dintre firmele specializate in elaborarea de proiecte, fac proiecte dupa principiul „copy” – „paste”, rezultand de multe ori proiecte neeligibile. Legat de modul cum sunt scrise proiectele, apreciez ca fiind cel putin deficitara consultanta pe care o acorda cei ce se ocupa de fondurile europene din institutiile statului, in special cei care lucreaza in Agentiile de Dezvoltare Regionala si Autoritatile de Management ale programelor operationale.
Asa se face ca gradul de absorbtie din fondurile structurale si de coeziune este cel mai redus din intreaga Uniune Europeana, Romania fiind intrecuta chiar si de Bulgaria.
cristiavr@yahoo.com