La Traian Basescu s-a creat un reflex pavlovian: cum iese in public, cum se da in stamba. Demagogia si populismul stau lipite de el, ca marca de scrisoare. De curand a iesit in lume cu doua noi perle in materie. Pe de o parte, s-a dat erou si s-a rastit la bancile austriece, iar pe de alta parte, s-a dat neputincios intr-o problema strict interna, aceea a baietilor destepti din energie.
Va sa zica, in ceea ce depinde de el si de camarila pe care o conduce, marele jucator arunca cu megawatii in ochii prostilor si se declara invins. Dar, pe de alta parte, se amesteca, hodoronc-tronc, in deciziile pietelor private de capital si ia la refec bancile straine, desi nu are niciun fel de atributie pentru asa ceva, doar ca vrea sa manipuleze nemultumirile celor care au probleme cu creditele.
In privinta bancilor, demagogia lui Basescu este fara granite. Luna trecuta, de ziua Regelui Mihai, si-a facut de treaba pe la Bruxelles, tocmai sub pretextul ca se ocupa de asigurarea continuitatii fluxurilor de capital ale bancilor europene catre subsidiarele din Romania. Grabit sa ia fata evenimentelor din tara, prin oficinele sale de presa, Basescu s-a caznit sa anunte, inca de la Bruxelles, „marea victorie“ a garantiilor pe care „personal“ le-ar fi obtinut in aceasta privinta, dupa o intalnire cu Durao Barroso. Minciuna era vizibila chiar de la Bruxelles. Era limpede ca nicio instanta europeana nu putea obliga niste mari banci sa trimita sau sa nu mai trimita finantari catre subsidiare din Romania. Iar acum cateva zile, minciuna declaratiei eroice a lui Basescu a iesit la iveala pe de-a-ntregul.
Printr-o decizie adoptata la inceputul saptamanii trecute, Banca Centrala Austriaca (similara BNR) a interzis subsidiarelor din tarile non-euro sa-si mareasca expunerea. In limbaj popular, sa nu mai dea credite peste nivelul depozitelor atrase pe plan local.
Facand o cura publica de populism, Traian Basescu s-a ratoit la sistemul privat bancar european. Vrand sa le arate romanilor ce preocupat este el de soarta economiei romanesti. Le-a batut obrazul marilor bancheri spunand ca, daca vor proceda altfel, n-ar fi „fair-play“!
Discursul bineinteles ca e o frectie la piciorul de lemn, nimeni nu-l va baga in seama. E ca un banc prost, dar trist. In plus, Basescu n-are, in sine, legitimitatea sa vorbeasca despre fair-play.
