Nici de data aceasta argesenii n-au avut chef sa iasa la vot, preferand sa faca politica de pahar si sa scuze cu „da-i dracu’, ca tot aia or sa iasa si la tot pe noi or sa ne fure!” sau „de ce sa ma duc la vot si sa-l aleg pe altu’, ca sa-l imbogatesc si p-ala?”
Poate ca, intr-adevar, clasa politica isi merita pana la un punct dispretul cu care e tratata de catre populatie si poate ca daca desi ne-am saturat de „astia” si i-am aduce la putere pe „ailalti”, nu s-ar schimba nimic. Ce n-au realizat inca in optsprezece ani de democratie cei care fac politica de pahar este ca singurul drept care ne este respectat 100% de clasa politica este dreptul la vot. Daca la inceputul anilor ’90 indecizia ii determina pe unii dintre noi sa nu mearga la vot, acestia trebuiau intelesi si hotararea lor respectata. In aproape doua decenii, nu ai voie sa nu iti formezi o minima cultura politica si administrativa si sa nu iti formezi un minim bagaj de informatii despre fiecare candidat sau fiecare partid in parte. Dupa douazeci de ani, bascalia, sictirul si nesimtirea in raport cu dreptul la vot sunt inadmisibile.
La alegerile din 2000 am facut parte din comisia unei sectii de votare din Pitesti. Si atunci a fost absenteism atat la locale cat si la generale. Cei care nu s-au prezentat erau scarbiti de Conventia Democrata si Constantinescu, iar cei care au venit la vot au readus PDSR-ul la putere, cu un scor confortabil. Partea trista a acelor alegeri, ca si a celor de acum, a fost in numarul mare de buletine de vot care au trebuit anulate ca nefolosite. Imi aduc aminte ca, la sectia in care ma aflam, a durat mai putin numararea voturilor si incheierea proceselor verbale decat anularea buletinelor neutilizate. A fost o munca istovitoare sa luam fiecare astfel de buletin in parte si sa scriem „anulat” pe fiecare pagina in parte. Ajunsesem sa ne miscam ca robotii precum Charlie Chaplin intr-un celebru film al sau. Si atunci, si in 2004, si la referendumuri, si acum s-au prapadit aiurea mii de tone de hartie. Hartie aruncata degeaba pentru ca unii dintre noi n-au chef sa iasa la vot, copaci omorati degeaba pentru ca unii dintre noi n-au chef sa iasa la vot. Si atunci, ca si acum am ucis cateva paduri si asta pentru ca asa a vrut muschiul nostru romanesc. Iar de maine vom iesi pe la colturi si vom spune ca politicienii, parlamentarii, primarii ori consilierii distrug padurile. Asa e! Partea proasta e ca noi ii punem sa faca asta.