In Romania totul e ok. Standardul de viata e undeva intre cel din Suedia si cel din Luxemburg, PIB-ul este cel mai ridicat din Uniunea Europeana, leul este moneda de referinta la nivel mondial, avem 23.000 de kilometri de autostrazi iar turismul din Dubai, Bora Bora sau Coasta de Azur este stift pe langa cel de la noi. Numai tagma jurnalistilor este formata, in genere, din nenorociti, rau-intentionati si carcotasi care nu vad toate acestea si continua, in ciuda evidentei, sa prezinte mai multe stiri negative decat pozitive.
Cam asa s-ar rezuma motivatia senatorilor pentru incercarea lor de reintroducere a cenzurii. Acesti oameni au terminat de rezolvat toate treburile tarii si pentru ca acest lucru sa fie cat mai bine reflectat in ochii celor care le platesc salariile au decis sa bage putin pumnul in gura presei, asa, de control, sa vada daca se prinde cineva.
Desi nici macar initiatorii acelei aberante legi, care a trecut ca prin branza prin Senatul Romaniei, nu stiu sa defineasca stirea pozitiva si stirea negativa ei, legiutorii neamului, vor totusi ca mass-media sa redea in proportie de minimum 50% numai stiri pozitive. Cica pentru a ridica moralul romanilor. Vax albina crema puca, vorba regretatului Dem Radulescu.
Credem insa ca realitatea e cu totul alta. Stirea negativa va fi, de exemplu, acea stire care ii va arata pe parlamentari dormind la lucrarile camerelor, votand in locul colegilor chiulangii ori fiind prezenti in plen doar la votarea propriilor salarii si avantaje. Rusinos. Daca tara va ajunge, prin grija clasei politice si prin munca fiecarui roman in parte, la acel stadiu in care minimum 50% din totalitatea informatiilor cotidiene sa fie pozitive, atunci si jurnalistii vor fi obligati de realitate sa respecte aceasta proportie, altfel nu.
Pentru ca acest lucru sa se intample avem nevoie de legi bune, clare si definitive care sa ghideze mersul natiunii si care sa fie respectate. Asta trebuie sa faca parlamentarii nostri, nu sa reintroduca cenzura. De fapt, nici nu e nevoie sa fie legiferata cenzura pentru ca, in majoritatea lor, patronii de presa practica la greu acest sport tocmai pentru a nu-i deranja prea mult pe cei care nu stiu sa ne spuna care e diferenta dintre o stire pozitiva si una negativa.
