Desi suna tentant sa vezi cu ce se mananca politica, desi ai primit invitatia de a intra pe acest taram, desi te-ai gandit ca viata ti s-ar schimba daca ai avea putere de decizie, nu ai luat inca o decizie. Ai ezitat.
Cunosti persoane care au facut pasul, si care nu se mai simt asa confortabil acum. Te sperie ideea ca orice miscare de-a ta ar fi urmarita de zeci de perechi de ochi, una mai curioasa ca alta sa descopere vreo afacere necurata in care esti implicat. Esti destul de timid si iti lipseste curajul de a bate cu pumnul in masa. Sau de a te face ascultat fara sa depui prea mari eforturi. Lumea te-ar mirosi usor si ar intelege ca nu e de tine. Te-ai simti izolat si umilit. Cand va veni momentul sa te intorci, va fi prea tarziu. Cariera ta e compromisa. Porti o amprenta. O eticheta care nu se va desprinde in scurt timp de tine. Sau poate ca iti convine anturajul din noua ta viata. Daca inveti cum se sta picior peste picior, daca stii sa spui da si nu cand trebuie, daca nu te uiti la cei obiditi, daca incepe sa-ti placa noua masca, ai sanse sa ramai. Si, mai ales, sa inveti cate ceva de la cei mai mari ca tine. Ai sa descoperi ca nu esti singurul timid care s-a inscris la aceasta scoala, vei da peste multi altii. Unii mai tari de cap, altii mai buni de gura.
Pregatirea ta ca si politician incepe cu o misiune destul de plictisitoare. Esti pus sa lipesti afise in cateva campanii electorale, care tin cel putin doua cicluri electorale. Daca esti baiat istet, poti sa-ti negociezi un post pe langa un cabinet politic. Fetele au mai multe sanse, e drept. La comunicare se pricep, la decizie nu. In plus, nu e nici dorinta lor sa se inhame la lucruri foarte serioase. Din mosi stramosi, barbatul e capul familiei. Si intr-o instituie publica sau privata se merge pe acelasi principiu. El decide, ea executa. In lume, se merge inca pe acest principiu. E dovedit de vreme. Ca sa fie contrazis, in societate va trebuie sa domine principiul feminin.
Politicienele curajoase nu sunt putine, sunt rare. Ca si barbatii. Ati vazut politicieni care sa renunte la o functie de decizie pentru ca nu si-au asumat riscurile? Nu prea. Aceia care sunt morali sunt considerati fraieri de catre cei multi, din breasla lor. Se spune ca politica prosteste. Adica te invata cu un rau pe care altfel nu l-ai accepta. Raul de a functiona chiar si atunci cand esti stricat. La noi se poarta. Politica nu se face fara hoti, smecheri, mafioti, stigmatizati. Politica e un loc in care se intalnesc si doamnele si vagabonzii. E un loc asa de distractiv incat nu te mai saturi sa-l privesti! Iar, tu, micule actor, nu te lasa demoralizat, drumul iti e presarat cu multe indicii!
