Din ce in ce mai apropiatele alegeri parlamentare reprezinta, se observa deja cu ochiul liber, principala grija a actorilor politici care au un cuvant de spus la ora actuala in gestionarea tarii. E si normal daca ne gandim ca localele au trecut, ciolanul cel mic a fost impartit iar bugeto-necrofagii aflati la baza si mijlocul lantului trofic administrativ au si inceput sa se infrupte. Desi nici banutul public local nu e de neglijat, trebuie sa recunoastem, totusi, ca biletele la marele festin se pun in joc la toamna. Cine prinde atunci un loc, daca va fi baiat destept, va avea ce roade si dupa patru ani, cand felicitarile, masa si dansul se vor fi terminat poate pentru el.
Revenind la alegeri, nu putem sa nu remarcam faptul ca se vorbeste deja despre imposibilitatea stabilirii colegiilor uninominale din lipsa de… timp. Cu alte cuvinte, dupa ce tagma politichiei romanesti, indiferent de coloratura, s-a batut pana mai deunazi cu caramida in piept despre enormul gest reformator pe care l-a facut introducand votul uninominal acum, aceeasi tagma, se face ca nu stie de trecerea timpului si fuge in vacanta fara a duce lucrurile la bun sfarsit.
Aceasta taraganare nu poate insemna decat doua lucruri: fie alegerile parlamentare se vor desfasura dupa tipicul vechi, cu candidati pe liste de partid spre bucuria majoritatii politicienilor, fie se va incerca amanarea lor si gasirea unei modalitati de a se suprapune din nou cu alegerile prezidentiale, chestiune despre care s-a mai vorbit.
Prima situatie este una care, daca ar deveni realitate, ar conveni de minune atat actualilor posibili candidati eligibili, cat si liderilor de partide. Deja prin diversele formatiuni politice au inceput frecusurile si nemultumirile legate de atribuirea colegiilor uninominale (cele despre care spuneam ca nici macar n-au fost stabilite). Intr-un asemenea context, n-ar fi exclus sa asistam la reactii si efecte de tip Oprescu, in care nemultumitii sa plece din partide si sa castige acele colegii ca independenti. Pierderea timpului si pastrarea vechiului sistem ar multumi pe toata lumea, chiar daca ne-ar cam face din nou de rasul curcilor de pe tot mapamondul.
Amanarea alegerilor parlamentare si devansarea printr-o suspendare, din care Traian Basescu si PDL ar iesi cei mai castigati, este varianta cea mai apropiata de realitate, dupa cate se pare. Deja Nicolae Vacaroiu a anuntat probabilitatea destul de ridicata ca seful statului sa fie din nou suspendat, ceea ce inseamna ca primul pas este pe cale de a fi facut. Mai mult, suprapunerea alegerilor generale ar permite alaturarea candidatilor pentru colegiile uninominale de candidatul pentru presedintie, asa cum s-a intamplat recent cu candidatii pentru primarii si cei pentru consiliile judetene, ceea ce ar da mai multa legtimitate celui care aspira la un fotoliu de parlamentar. In fine, punerea in practica a acestei ipoteze ar oferi si ragazul necesar stabilirii colegiilor de care vorbeam.
Cele doua scenarii expuse mai sus nu sunt altceva decat ceea ce ofera clasa politica la ora actuala in legatura cu scrutinul pentru Parlamentul Romaniei. Si intr-un caz si in celalalt, intrebarea la care trebuie gasit raspunsul este una singura: vom avea uninominale la toamna? Daca da, in ce maniera, daca nu, atunci cand?
